Asezarea La vest de Carpatii Occidentali si Dealurile de vest se intinde o zona de campie - a doua ca intindere dupa Campia Romana - denumita, dupa pozitia din cadrul tarii, Campia de Vest. Este denumita si Campia Banato-Crisana și se desfășoară pe o lungime de 375km și o suprafață de aproximativ 17.000 km2. I. Limite: - În nord: granița cu Ucraina - În sud: granița cu Serbia - În est: Dealurile de Vest și Munții Zarand - În vest: granițele cu Ungaria și Serbia În linii mari Dealurile de Vest sunt cele care separă Câmpia de Vest de Carpați, însă, în unele sectoare câmpia intră în contact direct cu munții, situație întâlnită cu precădere în extremitatea nord-estică, la contactul cu munții Oașului (Carpații Orientali), și în dreptul munțiilor Zarandului (nord de valea Mureșului). Contactul cu Dealurile de Vest este foarte sinuos și complicat, câmpia pătrunzând adânc, sub forma unor golfuri, în mijlocul Dealurilor de Vest (depresiunile- golfuri Baia Mare, Vad- Borod, Zarand, Lugoj, Caraș). II. Caracterizarea fizico-geografica Relieful Se află în estul bazinului tectonic panonic format la mijlocul neozoicului, având un fundament reprezentat de blocuri cristaline scufundate la adâncimi diferite, peste care s-au acumulat roci sedimentare groase. Regiunea a devenit uscat in cuaternar, prin umplerea lacului cu de către conurile de pietrisuri si nisipuri formate de râurile mari. Altitudinea maximă este în Câmpia Vingăi (174m). Prezintă dune mai ales în Câmpia Carei, care sunt fixate prin plantatii pomi-viticole si legumicole. Câmpia de Vest, fiind o câmpie acumulativă, de nivel de bază, are altitudini în general reduse, care nu depăsesc 170 m. Altitudinile cele mai reduse (cca 70 m) sunt întâlnite în partea de V si SV a câmpiei. Suprafata câmpiei prezintă o usoară înclinare (0,4‰) de la est la vest, pusă în evidentă de directia râurilor carpatice care o străbat transversal. Tot în această directie, E –V, scade si energia reliefului, de la 10- 20 m în partea estică, mai înaltă, la valori de numai 3- 5 m în partea vestică, mai joasă. Relieful actual al Câmpiei de Vest a fost determinat de actiunea a doi factori genetici importanti: - Tectonica subsidentă - Acumularea fluvio-lacustră Tectonica subsidentă a determinat formarea unor zone de subsidență, cu altitudinile absolute cele mai coborâte (cazul câmpiilor Timișului, Crișurilor și Someșului unde altitudinile nu depășesc 100 m). În aceste arii de subsidență procesele de acumulare au determinat formarea unor câmpii deosebit de netede, mlăștinoase, nefragmentate, fără câmpuri interfluviale sau terase, monotone, străbătute de cursuri de apă puternic meandrate. Apa freatică este foarte aproape de suprafață, iar apa meteorică stagnează de cele mai multe ori în depresiuni umede. Pe lângă aceste câmpii joase, au rezultat și câmpii înalte cu altitudini între 140-150m în est. Acestea sunt formate din conuri piemontane, terase si glacisuri. Acumularea fluvio- lacustră Retragerea treptată a apelor Lacului Panonic și mișcările de subsidență, inegale, au produs o distribuție în trepte succesive a depozitelor aluvio-proluviale (transportate de rețeaua hidrografică din Carpați, Dealurile de Vest, Depresiunea Transilvaniei), trepte ce coboară progresiv de la est la vest. Un rol secundar în formarea reliefului l-au avut și procesele de tasare și sufoziune de pe depozitele de loess, care au dat naștere crovurilor (Câmpia Nădlacului), precum și transportul eolian, care a dus la formarea dunelor de nisip (Câmpia Nirului). III. Subdiviziuni: a) Campiile inalte sunt formate din acumulari de loess, pietris si nisip, fiind neinundabile. Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip, cu un relief de dune, in prezent cu plantatii viticole; se continua dincolo de granita; Campia Aradului, de asemenea inalta (112 m), are un relief aparent neted, dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a suprapus loess; la contactul cu Muntii Zarandului (unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului; Campia Vingai are un aspect colinar, fiind o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei (de unde caracterul usor inclinat, piemontan). Alte campii inalte sunt: Campia Miersigului (in prelungirea Dealurilor Ghepisului), Campia Cermeiului (o continuare a piemontului Codrului), Campia Gataiei si Campia Lugojului, care patrunde pe Timis intre Muntii Banatului si Poiana Rusca.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
