Cercetari privind Starea de Calitate a Solurilor din Zona Municipiului Bacau

Cuprins proiect Cum descarc?

Capitolul 1 INTRODUCERE 4
1.1. Solul - componenta esentiala a mediului inconjurator 4
1.2. Functiile solului in cadrul ecosistemelor terestre 4
1.3. Scurta caracterizare fizico - geografica a solurilor din Romania 5
1.4. Resursele de sol din Romania 7
1.4.1. Terenuri agricole 7
1.4.2. Terenuri forestiere 8
Capitolul 2 MONITORINGUL STARII DE CALITATE A SOLURILOR 9
2.1. Consideratii generale 9
2.2. Principalele restrictii ale calitatii solurilor 15
2.2.1. Solurile agricole 15
2.2.2. Solurile forestiere 19
2.3. Realizarea sistemului integrat de monitoring al factorilor de mediu 20
Capitolul 3 RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A SOLURILOR AFECTATE DE DIFERITE PROCESE 23
3.1. Consideratii generale 23
3.2. Bazele pedologice ale reconstructiei ecologice a solurilor 23
3.2.1. Profilul ecopedologic 23
3.2.2. Caracteristicile edafice cu rol esential in reconstructia ecologica 26
3.3. Masuri privind reconstructia ecologica a solurilor afectate de diferite procese 26
3.3.1. Masuri cu caracter general 26
3.3.2. Masuri privind solurile agricole 27
3.3.3. Masuri privind solurile forestiere 29
Capitolul 4 CERCETARI PRIVIND GRADUL DE POLUARE A SOLURILOR DIN ZONA MUNICIPIULUI BACAU 31
4.1. Elemente introductive 31
4.2. Caracterizarea cadrului natural al zonei poluante 31
4.3. Invelisul de soluri 33
4.4. Surse de poluare care afecteaza agricultura in zona cercetata 70
4.5. Starea actuala de calitate a solurilor 73
Capitolul 5 CONCLUZII 89
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 91


Extras din proiect Cum descarc?

CAPITOLUL 1
Introducere
1.1. Solul - componenta esentiala a mediului inconjurator
Solul este termenul generic prin care se defineste intregul ansamblu de corpuri naturale ce acopera o mare parte din suprafata uscatului, constituite din materiale minerale si organice, uneori modificate sau chiar create de om din materiale pamantoase, care contin materie vie si pot sustine vegetatia direct sub cerul liber.
Limita superioara a solului este aerul sau un strat subtire de apa, iar limitele pe orizontala sunt acelea unde are loc trecerea la apa adanca sau la stanci, nisipuri miscatoare ori gheata permanenta. Limita inferioara a solului coincide, practic, cu zona de trecere la roca compacta sau de trecere treptata in roca afanata (material parental), virtual lipsite de radacini, animale sau indicii ale altor activitati biologice. Cu alte cuvinte, in mod normal, aceasta este limita inferioara a activitatii biologice, care, in general, coincide cu adancimea obisnuita de inradacinare a plantelor perene naturale. Daca, activitatea biologica sau procesele pedogenetice curente se extind la adancimi mai mari de 200cm, limita inferioara a solului se considera 200cm. Totusi, pentru scopuri privind anumite moduri speciale de gospodarire a solurilor, trebuie avute in vedere si straturi mai adanci decat limita inferioara a solului. Acestea trebuie sa fie, de asemenea, descrise si caracterizate in masura in care afecteaza continutul si miscarea apei si aerului in solul din zona radiculara.
Solurile sunt geomembrane vii, protectoare prin care trec energia, elementele nutritive si apa, pe masura ce intretin viata de pe uscat. Prin pozitia, natura si rolul sau in cadrul mediului inconjurator, solul, produs al interactiunii dintre factorii biotici si abiotici, reprezinta componenta biosferei, denumita si pedosfera, constituind un mediu foarte specializat, interpus intre litosfera, atmofera si biosfera, care participa la multiplele cicluri vitale intre componentele ecosistemului: ciclul energiei, al apei, al elementelor biogene, marile cicluri biogeochimice etc.
1.2. Functiile solului in cadrul ecosistemelor terestre
Solul, impreuna cu factorii fizico-geografici si cu regimul factorilor climatici, constituie un subsistem numit biotop sau statiune si se afla in stransa legatura cu asociatiile de plante si animale (fitocenoze si zoocenoze), alcatuind impreuna ecosistemele terestre.
Importanta deosebita a solului rezulta din multiplele functii pe care acesta le indeplineste in cadrul ecosistemelor terestre, si anume: ecologice, industriale si tehnico-economice.
Ca functii ecologice se mentioneaza:
- contributia la producerea de biomasa, prin care solul serveste atat ca suport pentru plante, cat si ca rezervor de substante nutritive, apa si aer, necesare cresterii si dezvoltarii plantelor, toate aceste insusiri conferindu-i atributul esential - fertilitatea;
- functia de filtru, tamponare si transformare, care devine tot mai importanta, odata cu intensificarea proceselor de poluare. Aceasta functie este importanta nu numai pentru protectia fondului edafic, ci si pentru prevenirea poluarii apei, a produselor agroalimentare si deci a perturbarii lantului trofic sol-planta-animal-om;
- functia de rezerva genetica, prin care asigura conditiile de existenta a biodiversitatii specifice mediului edafic.
Ca functii industriale si tehnico-economice se mentioneaza:
- utilizarea solului ca suport pentru diferitele constructii;
- pentru depozitarea deseurilor;
- ca materii prime.
Aceste functii vin , in general, in contradictie cu functiile ecologice.
Importanta ecologica a solului rezulta si din functia sa energetica: astfel, in conceptia scolii ecologice biogeoenergetice, capacitatea productiva a solurilor se datoreaza prezentei in cantitati apreciabile a produsilor de transformare a substantelor fotosintetizante, produsi care se acumuleaza sub forma de humus si reprezinta atat rezervoare de elemente nutritive, cat si acumulari de energie. De fapt, materia organica din sol, respectiv rezervele de humus, reprezinta principala bogatie a solului si, totodata sediul a numeroase activitati biologice si functiuni esentiale ale acestuia, ca element de baza pentru stabilitatea ecosistemelor terestre.
Dupa unele estimari, energia acumulata in solurile Romaniei (in functie de continutul de humus in primii 50cm) este de aproape 40 de ori mai mare decat energia reprezentata de productia de petrol, gaz metan si carbune obtinuta in anul 1980 in aceasta tara (Rauta si colab., 1982).
Indiferent de nivelul de dezvoltare a societatii, solul a fost si ramane principalul mijloc de productie agricola si forestiera; este sursa inepuizabila de resurse alimentare pentru omenire. Cresterea nevoii de alimentatie pe plan mondial accentueaza necesitatea utilizarii rationale a solului.
1.3. Scurta caracterizare fizico-geografica a solurilor din Romania
Solurile din Romania, geografic, se situeaza in sud-estul Europei centrale, la contactul acesteia cu Europa orientala si Europa balcanica, la jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator, in plina zona temperata, la distante aproximativ egale de extremitatile de nord (2 800km), est (2 600km)si vest (2 700km) ale continentului, dar mai aproape de Marea Mediterana (1 050km).
Caracteristicile geografice fundamentale ale solurilor din Romania sunt date de asezarea Romaniei in spatiul carpato-dunareano-pontic. Carpatii din sud-est, care se afla aproape in intregime in Romania, constituie o structura orografica concentrica, avand in interiorul ei Podisul Transilvaniei. Din lantul carpatic, relieful coboara in trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului se dezvolta pe marea unitate structurala a orogenului carpatic, iar toate unitatile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de provenienta carpatica, formarea lor depinzand de insasi evolutia lantului carpatic.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari privind Starea de Calitate a Solurilor din Zona Municipiului Bacau.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!