Climatul polar și subpolar - prezetare complexă

CAPITOLUL I

1.ASPECTE INTRODUCTIVE

1.1. Aspecte generale

Definiție

Spre deosebire de vreme care se referă la fenomenele meteorologice dintr-o perioadă de timp mai scurtă (ore sau până la câteva săptămâni).

Clima se referă la o periodă de timp mult mai lungă câteva decenii, în mod obișnuit valorile medii pe o perioadă de 30 de ani. Punctul de referință a climei fiind vremea, măsurătorile făcându-se la stațiile meteorologice, sonde ,sau sateliți meteorologici.

Climatologia fiind știința care se ocupă cu studiul climei. Aceasta având mai multe ramuri ca de pildă "Paleoclimatologia" cu studiul climei din vremuri îndepărtate căutând să explice pe perioade mari de timp variațiile mari de climă ca de exemplu perioada de glaciațiune, Climatologia caută să explice folosind datele statistice și încălzirea climei prin creșterea conținutului aerului în dioxid de carbon rezultat prin activitatea vulcanică sau din industrie.

Zonele climatelor reci

Se dezvolta în regiunile circumpolare ale ambelor emisfere dincolo de latitudinile nordice și sudice de 60-650 și cuprind pentru tipuri de climat: subpolar marin, subpolar continental, polar și polar exccesiv.

1.2. ISTORICUL CERCETARILOR ÎN DOMENIU

- La 15 noiembrie 1868 s-a născut biologul Emil Racoviță, membru și președinte al Academiei Române, primul explorator român în Antarctica. În 1899 participă la expediția întreprinsă de vasul "Belgica" în Antarctica (Anexa 1). În 1920, la Universitatea din Cluj, organizează primul Institut de Speologie din lume (m. 19 noiembrie 1947).

- Teodor Gheorghe Negoita-In anul 1995 a devenit primul roman care a atins Polul Nord. A organizat si condus numeroase expeditii in Arctica si Antarctica si, incepand cu anul 1997, a reprezentat Romania la sedintele Tratatului Antarctic.

“Dupa mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racovita in Antarctica. Cea mai mare satisfactie din cariera mea am avut-o cand am preluat baza de la australieni. Am fost atat de emotionat atunci ca nici nu puteam semna“, a marturisit dr. Teodor Negoita.

- Roald Engelbregt Gravning Amundsen (n. 16 iulie 1872, Fredrikstad, Østfold, - d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare în Arctica.

1.3 SCOPUL ȘI STRUCTURA LUCRĂRII

Scopul lucrarii este acela de a prezenta in amanunt detalii despre particularitățile cliatelor polar și subpolar. În prezenta lucrare sunt prezente toate detaliile despre cele doua climate, de la vegetație și faună, până la temeraturi și fenomene. Toate acestea ajută la înțelegerea mai ușoara a fenomenelor metorologice extreme ce se petrec în zonele ce prezintă aceste climate.

Structura proiectului este creata pe capitole și subcapitole elaborate, repartizate și descrise logic, concis ușor de înteles și parcurs.

1.4. MATERIALE ȘI METODE DE CALCUL

Materialele folosite pentru elaborare prezentei lucrari sunt:

- Cărți de specialitate

- Site-uri

Metodele de calcul folosite pentru elborare prezentei lucrări sunt:

- Excel

- Calculator

CAPITOLUL II

A. Climatul polar și climatul subpolar- prezentare

Climatul polar( Aneza 3) se divide astfel:

Mediul polar glaciar

Este specific pentru Antarctida, Groenlanda. Insula Novaia Zemlea, Insula Franz Joseph, Ar hipelagul Nord-Canadian, reprezentând cel mai rece mediu de pe Pămînt cu un regimul termic negativ pe tot parcursul anului. Valoa rea termică cea mai scăzută a fost înregistrată la stația Vostok (-89,3 °C), în Antarctida. Circu lația atmosferică este permanent descendentă. Anticiclonii polari determină o cantitate redusă de precipitații (100 mm/an) sub formă solidă, precum și vânturi puternice, persistente (vânturi polare). Precipitațiile sub formă de zăpadă se transformă prin tasare în mase de gheață, ce ating - în Antarctica și Groenlanda - grosimi de la câteva sute de metri la peste 2000 m, formând calote glacia re. Noaptea și ziua polară au o durată de circa șase luni.

Substratul se află sub calota glaciară, iar formele de relief întâlnite sunt reprezentate prin field-uri (platouri ușor ondulate) kame, drumline. Solul este înghețat până la adâncimi (în Antarctica - 400 m). Uneori, în anotimpul de vară, pe versanții munților se dezvoltă specii de mușchi și licheni (oazele antarctice). Fauna este săracă, fiind reprezentată de morse, urși polari - în regiunile arctice și de pinguini - în Antarctida. Animalele s-au adaptat mediului prin culoare, stratul adipos, modul de hrănire. Activitatea umană este limitată, așezările omenești sunt rare. Mai multe țări, printre care SUA, Rusia, Norvegia, Australia, au înființat stații de cercetări științifice în Antarctida.

În cadrul acestui mediu se diferențiază câteva submedii cu trăsături specifice:

a) mediul calotelor glaciare, reprezentat prin platoșa de gheață, lipsită de comunități vii;

b) mediul deșerturilor reci pietroase;

c) mediul de mlaștină, situat în zona de con tact cu mediul subpolar.