Comportamentul Demografic în Macrojudețul Alba-Cluj-Maramureș

Natalitatea prin definiţie este elementul activ al Bilanţului Natural, putând avea oscilaţii pozitive sau negative variabile în timp. Se deosebeşte de natalitate prin faptul că este mai greu de controlat. Pentru macrojudeţul Alba-Cluj-Maramures natalitatea înregistrează valori cuprinse între 2 şi 20 ‰. Valoarea maximă şi minimă se regăseşte în judeţul Alba (comuna Ceru-Bacainti 20,77‰ şi Ohdea 2,4‰). Aceste cifre circumscriu natalitatea reală şi sunt mai mici decât cifrele natalităţii potenţiale (dacă populaţia nu şi-ar pune problema controlului naşterilor). Judeţul Maramureş în partea sa estica înregistrează o arie grupată cu natalităţi cuprinse între 10-20‰ rezultat al prezenţei populaţiei de origine ucrainiană care prin naşteri încearcă să-şi asigure descendenţa în regiune. Deşi politica statului privind natalitatea este indiferentă, în judeţele Cluj şi Alba aceasta s-a prăbuşit după 1989 la acest lucru contribuind mulţi factori dintre care: legalizarea avorturilor, îmbatrânirea populaţiei, emigrarea tinerilor. Deasemenea şi mentalităţile referitoare la organizarea familiei (nupţialitatea şi divorţiabilitatea) s-au manifestat în acest sens. În mediul urban datorită emancipării şi condiţiilor mai grele de creştere a copiilor se ating natalităţi doar de 10,4‰ în Alba, 11,3‰ în Baia Mare şi 9‰ în Cluj. În sudul judeţului Alba datorită existenţei unei industrii stabile şi creatoare de locuri de muncă s-a transpus o natalitate mai ridicată. Aceasta apare în contextul stabilităţii familiei care găseşte resursele materiale şi spirituale pentru a procrea.

Rata mortalităţii în macrojudeţul Alba-Cluj-Maramureş păstrează valorile tendenţiale ale Europei de Est şi implicit pe ale României. Valoarea cea mai mare se regăseşte în comuna Petreştii de Jos din judeţul Alba (34,16‰), iar cea mai mică în comuna Poienile de Sub Munte, judeţul Maramureş (6,69‰). Valoarea media a mortalităţii în macrojudeţ se situează în jurul cifrei de 20‰, îmbărtânirea populaţiei din spaţiile rurale corelată cu exodul celor tineri întreţin această valoare crescută. Judeţul Maramureş se diferenţiază frapant de celelante două, aici existând doar punctual valori de peste 20‰. Explicaţia o găsim în structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe. Grupa tânără şi adultă este bine reprezentată determinând astfel o mortalitate scăzută. În Cluj şi Alba rata mortalităţii este foarte ridicată lucru cauzat de îmbătrânirea generală a populaţiei. Pentru Alba valorile sunt o expresie a structurii ocupaţionale a populaţiei care lucrează în număr mare în industria extractivă şi prelucrătoare fapt ce determină prin accidentele de muncă creşterea mortalităţii. Deasemenea cătunele şi satele risipite în zona montană, cu accesibilitate redusă la medicamentaţie şi aparatul sanitar întreţin acest element pasil al dinamicii naturale a populaţiei. Se alătură şi alţi factori precum violenţa, viciile şi alimentaţia, factori care la nivel global îşi impun mai mult amprenta decât pe arii restrânse.