Depresiunea Colinara a Transilvaniei (Bazinul Transilvan) este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de colinara, care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile de Vest si Campia de Vest pentru jugul intracarpatic. Depresiunea Colinara a Transilvaniei se schiteaza in mezozoicul superior prin dezvoltarea unor linii de fractura profunda, care au fragmentat masa cristalina transilvana, acoperita regional de formatiuni mezozoice (conglomerate, calcare) in mai multe blocuri. Ulterior acestea au fost coborate la adancimi diferite intr-un bazin marin care s-a generalizat in intreg spatiul depresiunii in badenian. In bazinul de sedimentare s-au acumulat formatiuni miopliocene groase (pietrisuri, nisipuri, argile,tufuri vulcanice sare etc.). Miscarile tectonice de la finele pliocenului au ridicat diferentiat intreaga regiune, au stimulat ascensiunea deosebita ca intensitate a blocurilor de sare, ceea ce a condus la dezvoltarea a trei structuri distincte: • Domuri (in centru) • Cute diapire (pe laturile de est, vest si sud) • Monoclin (in nord, nord-vest, nord, sud) Prin adancimea mai multor generatii de rauri au rezultat interfluvii plate (platouri), rotunjite (dealuri si martori de eroziune), separate de vai largi cu terase si versanti intens afectati de alunecari de torenti. Ca urmare, relieful prezinta o mare diversitate de forme, fiind reprezentant de depresiuni, dealuri, suprafete de nivelare, terase, alunecari vechi etc. Se divide in: dealurile si depresiunile peritransilvane (perimontane si circumtransilvane) – se desfasoara la contactul cu Carpatii, avand latimi variabile. De asemenea, sunt alcatuiti din formatiuni sedimentare (paleogen in NV, N), miopliocene si petice de aglomerate vulcanice (in est). Cutele diapire apar intre vaile Somes si Homoroade (est) si in sectorul Turda – Ocna Mures, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului (vest si sud). Relieful variat este dominat de depresiuni, interfluvii si glacisuri (la contactul cu muntele). Se diferentiaza: • Dealurile si depresiunile peritransilvane din nord si est (Subcarpatii Transilvaniei). Se afla la contactul cu Carpatii Orientali, Podisul Somesan, Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Au ca subunitati: Subcarpatii Lapusului, Dealurile Nasaudului, Dealurile Bistritei si Subcarpatii Transilvaniei. • Depresiunile peritransilvane sudice. Se desfasoara de la Muntii Persani (est) la culoarul Muresului (vest). Sunt depresiuni realizate prin eroziune fluviatila (Olt, Cibin, Secasu Mare) in sectorul de contact dintre formatiunile miocene ale podisului si cristalinul muntelui. Importante sunt: Depresiunea Fagaras, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Saliste, Depresiunea Apold. • Dealurile si depresiunile peritransilvane din vest. Se afla la contactul cu Muntii Apuseni, prezentand un relief variat (glacisuri sub munte, lunci si terase pe vaile mari, cueste). Se disting ca subunitati: Culoarul depresionar Alba Iulia – Turda, Dealurile Feleacului Depresiunea Huedin, Depresiunea Almas – Agrij (se afla intre Muntii Meses, Dealurile Clujului si Dealurile Dejului; in relief se impun lunca si terasele celor doua rauri). LOCALIZARE Depresiunea Almas – Agrij este situata in partea de nord – vest a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, mai precis in nord-vestul Podisului Somesan, intre Muntii Meseș la nord-vest si Dealurile Șimișna-Gârbou in est. De asemenea este o depresiune care cuprinde, din punct de vedere administrativ, judetul Salaj si localitatile aferente. Fig. 1 Depresiunea Almas – Agrij dupa Al. Savu Fig. 2 Depresiunea Almas – Agrij si Pod. (din Geografia fizica a Romaniei, Bucuresti 1980) Huedin – Paniceni – harta generala ALCATUIRE GEOLOGICA Intrucat face parte din nord – vest-ul Podisului Somesan, din punct de vedere geologic, depresiunea Almas – Agrij este reprezentata de o cuvertura sedimentara, cuprinzand etapa paleogena si cea neogena. Se caracterizeaza prin alternanta de formatiuni continentale (aluviale, proluviale, coluviale) si marine si faciese variate în functie de miscarile eustatice (schimbari ale nivelului marii) si tectonice (ridicari sau coborari). RELIEF Depresiunea Almas – Agrij apare sub forma unei retele de cueste si suprafete structurale. Cuestele principale insotesc malul drept al Agrijului si Almașului, iar cele interfluviale se dezvoltă perpendicular pe primele. Relieful depresiunii Almas - Agrij prezinta o fragmentare, care alaturi de prezenta formatiunilor friabile, determina aparitia proceselor de versant, cum ar fi torentii, ravenele sau siroirile. Cat despre altitudinile caracteristice acestei subunitati, mentionam faptul ca acestea sunt cuprinse intre 595 m (la contactul cu Dealurile Surduc - Simisna in partea de nord – est), 567 m (la contactul cu Dealurile Clujului si Dejului in partea de sud-est), 421 m in partea de nord, iar in partea centrala gasim altitudini cuprinse intre 470 – 490 m. In partea de vest la contactul cu Dealurile de Vest, dar mai ales la intersectia cu Muntii Mesesului, altitudinile pot ajunge pana la aproximativ 850 – 900 m.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
