Dezindustrializarea in Bucuresti

Extras din proiect Cum descarc?

Rezumat: Unul dintre cele mai vizibile procese care au afectat Bucurestiul a fost dezindustrializarea, ca urmare a tranzitiei de la o economie centralizata de tip socialist, la o economie de piata. Pe langa alte procese urbane, dezindustrializarea Bucurestiului reprezinta una din tendintele majore ale istoriei recente a orasului, zonele industriale fiind raspandite atat in zonele centrale, cat si pe fostele ,,platforme" industriale incercuite de mari cartiere rezidentiale. Dezindustrializarea a lasat in urma spatii dezafectate, pe actualele terenuri inaltandu-se astazi cladiri estimate la sute de milioane de euro. Reconversia zonelor industriale a implicat schimbarea destinatiei acestora in favoarea unor proiecte comerciale ori rezidentiale. Dupa 1990, apar insule antreprenoriale urbane, ce reprezinta surse ale revitalizarii si regenerarii urbane si o solutie structurala la problemele create de dezindustrializare.
Deindustrialisation in Bucharest. One of the more visible processes that have affected Bucharest was the transition from an industrialised society, as a result of the passing from a centralized socialist economy to a market economy.Despite other urban processes, this transition is one of the major trends of recent history of Bucharest, industrial areas being spread both in central areas as well as on former industrial "platforms" surrounded by large rezidential quarters. the transition from an industrialised society left behind disabled spaces, on which today stand buildings valued at one hundred million. The conversion of industrial areas has involved changing their destinations in favor of commercial or residential projects. After 1990, entrepreneurial urban islands emerge, which represent sources of urban revitalization and regeneration and a structural solution to the problems created by this transition.
Cuvinte cheie: tranzitie, zone industriale, insula antreprenoriala urbana, reconversie
Keywords: transition, industrial areas, entrepreneurial urban islands, conversion 
1. Introducere
Dezindustrializarea este o transformare economica, dar si una culturala, fiind unul din cele mai vizibile procese care au afectat estul Europei. Este un proces prin care o tara sau o regiune trece de la un sistem economic bazat pe industrie la o economie a serviciilor sau a informatiei.
Incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenta economica si culturala importanta in peisajul orasului, in ultimii 10-15 ani ea incepand sa se contracte. ,,Fabrica" nu este o realitate neutra nici in momentul de fata, iar punerea in discutie a trecutului ,,impur" pune in discutie peisajul urban generat de dezindustrializare, situat intre maidanul industrial si complexele rezidentiale. Dezindustrializarea este un termen sugestiv in special pentru diminuarea ocuparii industriale: industria nu mai creste din punct de vedere cantitativ, ea insa se va innoi profund, trecand spre o noua calitate, in contextul unei restructurari globale, ce cuprinde in proportii diferite toate ramurile economiei si cele trei sectoare.
La nivelul Romaniei, dezindustrializarea semnifica transformarea acesteia din producatoare in importatoare, transformarea tarii in piata de desfacere pentru produsele altora.
Fiind o problematica de actualitate a Bucurestiului, dezindustrializarea a fost studiata de numerosi autori, intre care il amintim pe Liviu Chelcea, care in ampla sa lucrare "Bucurestiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare si regenerare urbana" vizeaza aspecte privind peisajul urban generat de dezindustrializare. Acest studiu este, in esenta, mai putin unul istoric si de patrimoniu si mai curand unul de sociologie urbana, cu prelungirile teoretice ale problemei dezindustrializarii spre studii de geografie si istorie urbana, studii de patrimoniu, urbanism sau economia culturii. Un alt autor al unor studii ample privind istoricul si evolutia teritoriala a orasului Bucuresti este geograful Vintila Mihailescu, a carui lucrare, ,,Evolutia geografica a unui oras-Bucuresti" reprezinta o incursiune in timp prin etapele de dezvoltare a capitalei noastre. Aceasta lucrare este o abordare din perspectiva geografica a evolutiei Bucurestiului, evidentiind totodata aspecte importante ale acesteia.
Articolul vizeaza surprinderea problematicii dezindustrializarii in orasul Bucuresti, ca urmare a tranzitiei de la o economie centralizata la una de piata. Prima parte a articolului este dedicata unor aspecte privind reconversia zonelor industriale prin proiecte comerciale ori rezidentiale (in zona Obor, Orhideea, Politehnica si altele) si in cadrul acesteia este detaliat procesul de evacuare al industriei din nucleul urban al Bucurestiului spre soseaua de centura si caile de acces dinspre oras. Partea a doua a articolului include efecte ale dezindustrializarii, reprezentate prin "insulele antreprenoriale urbane" ce cuprind sedii de banci, de firme, cladiri pentru birouri ori obiective culturale (Zona Piata Victoriei, Piata Charles de Gaulle si altele). De asemenea, articolul evidentiaza ca nu exista momentan in Bucuresti o tipologie de insule antreprenoriale care sa includa concentrari de activitati culturale, insa se incearca elaborarea unor proiecte privind acest aspect.
Prezentul articol ar putea raspunde unor intrebari precum : " Prin ce se manifesta procesul dezindustrializarii in Bucuresti?" sau "Ce efecte a avut asupra Bucurestiului dezindustrializarea?"
2. Descrierea geografica a arealului studiat
Bucurestiul face parte dintre capitalele de stat cu pozitie excentrica fata de hotarele tarii, ca Parisul sau Londra, de exemplu. Se gaseste in jumatatea sudica a Romaniei, la o raspantie complexa de drumuri mari, dintre care trei de interes international.
Inca din perioadele de conturare a ceea ce este in prezent capitala, Bucurestiul a fost tratat ca element reprezentativ. In acest sens, importanta acordata si dorinta de a a-l face cunoscut si celorlalti a implicat conturarea unei imagini pozitive in concordanta cu cerintele celorlalti.
Distrugerea acestei imaginii in perioada comunista a fost totala, valorile promovate de cele doua sisteme ideologice fiind total opuse. Normal, schimbarile tumultoase din istoria capitalei au afectat profund si elementele de imagine si identificare a reperelor. Balanta intre doua sisteme ideologice, intre multiple zone culturale, marcheaza negativ identitatea orasului. Opozitia intre reperele vechi si cele noi distruge perceptia asupra elementelor, creand confuzie si detasare fata de orice poate fi considerat ca valoare. 
Centrul istoric vechi al Capitalei este cel care sufera cel mai mult prin prisma acestor ciocniri de reprezentativitate si identitate a valorilor.
Construite aproape exclusiv in perioada comunista habitatele urbane sunt tributare imaginii respective - adica planurilor arhitecturale. Reperele unui cartier sunt date de piete si puncte comerciale. Este usor de inteles de ce exista aceasta identificare cu centrele comerciale. Absenta si dificultatile in procurarea produselor banale a determinat o mare parte a populatiei sa isi asume (inconstient) raportarea printre cele mai importante valori la comert. Deloc surprinzator si in ultimii ani (2000-2007), odata cu deschiderea hypermarketurilor si mallurilor acest tip de reper a fost si mai mult accentuat.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dezindustrializarea in Bucuresti.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!