Dinamica versanților - Posada, Comarnic

Introducere

Utilizarea softurilor GIS prezintă avantaje numeroase şi aduce multiple posibilităţi în

comparaţie cu tehnicile cartografice manuale. Metodele de realizare ale hărţilor sunt unite de

un sistem de coordonare universal (proiecţie geografică), acestea având în plus şi posibilitatea

de interpolare şi realizarea de calcule cu layere, posibilitatea de corectare, intervenţie când se

produce orice schimbare pe arealul analizat, etc.

Prin diversitatea opţiunilor de reprezentare ale informaţiilor pe hărţi dar şi modul prin

care acestea pot fi realizate (suprapunerea mai multor straturi tematice, realizarea unor

operaţii matematice cu diferite layere sau modele numerice altitudinale, realizarea unei

legături între bazele de date şi partea grafică), se pot realiza hărţi ce determină raportul cauză-efectprin stabilirea unei corelaţii între geologie (tip de rocă, structură) şi utilizarea terenului,

între pantă şi expoziţia versanţilor, între densitatea fragmentării reliefului şi adâncimea

fragmentării reliefului, între hipsometrie şi anumite procese, sau între toate acestea.

Localizare:

In zona de contact a Garbovei cu Subcarpatii, unde Prahova soarbe undele vaii lui Bogdan, spre nord, ale Saarului si Beliei la sud, se desfasoara Comarnicul. Vatra orasului se inscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupand terasa de lunca, si pe cea inalta, puternic fragmentata, precum si sectoarele de versant. Catre vest, dar mai ales catre est, zona se largeste luand aspectul unei forme depresionare, ocupand fragmentele de terasa la inaltimi de peste 70 m.

Orasul se ridica pe verticala intre 600 si 700 m, dar gospodariile izolate urca, ici-colo, la peste 1000 m.

Privita de pe rama dealurilor avand culmi domoale, din partea estica si vestica, dar mai ales din nord, depresiunea este inconjurata de codrii verzi de stejar, fag si brad. Natura a fost darnica cu acest tinut, conditiile climatice, favorizand mai ales dezvoltarea vegetatiei forestiere si a pajistilor. Pozitia matematica determinata de coordonatele de 25°42’ longitudine estica si 45°15’ latitudine nordica au facut sa apara si sa se dezvolte in valea de sus a Prahovei, la iesirea acesteia dintre munti, Comarnicul de astazi.

Situat in plina zona de interferenta carpato-subcarpatica, intre Sinaia (la nord), Breaza (la sud), Secaria (la est), si Talea (la vest), la o departare de 108 km de capitala tarii, Comarnicul a capatat o fizionomie aparte rezultata din varietatea peisajului si a resurselor mediului, a ocupatiilor, obiceiurilor si imbracamintei.

Expusa razelor solare tot timpul anului, adapostita de munti si dealuri, depresiunea Comarnic ofera un climat lipsit de umiditate si vanturi, cu un echilibru specific treptei Subcarpatilor. Temeperaturile anuale inregistreaza valori cuprinse aproximativ intre +8° si +10°C, pe vai si +8° la +9°C pe inaltimi, iar precipitatiile ating 600-800 ml annual, avand mers regulat cu minimul in februarie si maximul in mai-iunie

Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului este tributara raului Prahova, care-l strabate de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 6 km. Chiar in extremitatea nordica Prahova primeste, paraul Valea lui Bogdan care-I formeaza hotarul cu Sinaia. Ceva mai la sud, nu departe de castelul domnitorului Gheorghe Bibescu, raul primeste paraul Floreiul. Intre cei doi afluenti s-a dezvoltat, in timp, un sat, azi cartier al orasului, caruia I s-a spus Posada. Aici Prahova străbate defileul de la Posada (circa 9 km), despărţînd Munţii Baiului (culmile vestice ale Gagului şi Doamnelor) de Muntele Gurguiatu. Defileul tăiat în mamo-calcare are versanţi abrupţi (diferenţă de nivel 300-400 m) şi bine împăduriţi.

Albia Prahovei este îngustă, ocuând de multe ori în întregime fundul defileului; panta gene-rală este mult mai mare, apar frecvent praguri impuse de structure geologică, pe care apele curg tumultuos.