Dispersia în teritoriu a temperaturilor și a precipitațiilor medii anuale (1901-2000) în corelație cu altitudinea medie a reședințelor de județ din România

PROBLEMATICĂ:

Dispersia în teritoriu a temperaturilor şi a precipitaţiilor medii anuale (1901-2000) în corelaţie cu altitudinea medie a reşedinţelor de judeţ din România.

Introducere

Principala ipoteză de la care am plecat în acest studiu este faptul că ar trebui să existe o corespondenţă, între temperaturile medii anuale înregistrate la staţiile meteorologice din reşedinţele de judeţ din România şi precipitaţiile medii anuale înregistrate în locaţiile respective. Plecând de la principalele legi ale distribuţiei precipitaţiilor şi temperaturilor pe teritoriul României (scăderea temperaturii cu creşterea altitudinii, respectiv creşterea cantităţii de precipitaţii) am încercat să scot în evidenţă influenţa celorlalţi factori care influenţează aceste doua variabile.

Confruntarea temei cu datele climatologice dovedeşte că ipoteza testată este valabilă doar sub forma unor tendinţe generale, pe fondul cărora apar excepţii datorate unor factori diverşi (altitudinea şi orientarea culmilor muntoase, albedoul suprafeţei terestre, etc), (Groza,O.-1996).

Fig. nr.1 Temperatura medie anuală a reşedinţelor de judeţ din România pe intervalul 1901-2000

Pentru o mai bună vizualizare a distribuţiilor statistice am ales reprezentarea grafică, a acestora prin metoda „grafice cu bare verticale”. Reprezentarea temperaturilor şi a precipitaţiilor medii anuale în puncte fixe, prin metoda cercurilor (Philcarto) ar fi dus la rezultate nesatisfăcătoare.

Nici folosirea metodei plajelor de culori, nu ar fi fost indicată deoarece aceste date caracterizează spaţii geografice limitate la un areal restrans şi în nici un caz, aceste valori ale variabilelor nu ar putea caracteriza o întreagă unitate administrativă (de exemplu un judeţ).

Fig. nr.2 Precipitaţiile medii anuale în reşedinţelor de judeţ din România pe intervalul 1901-2000

Valorile centrale

Modul

Pentru caracterizarea distribuţiilor statistice alese, am calculat parametri medii centrali specifici şirurilor individuale: media, mediana şi modul. Acest lucru a fost posibil deoarece unităţile statistice sunt caracterizate de caractere cantitative continue. Pentru calcularea modului am stabilit numărul de clase corespunzător numărului de unităţi statistice pe baza relaţiilor Huntsberger: k= 1+3.332*log(n), respectiv Brooks-Caruthers: k<5*ln(n) unde n este numărul de modalităţi (nr. de indivizi din şir), iar k este numărul de clase.

Ulterior am procedat pentru stabilirea limitelor de clasă, prin folosirea acestora ca termeni ai unei progresii. Pentru obţinerea celor mai bune rezultate am calculat limitele claselor, pentru fiecare şir de valori, utilizând metodele progresiilor aritmetică, geometrică şi pătratică, însă pentru calculele următoare am folosit, doar rezultatele obţinute prin progresia pătratică, deoarece acestea sunt cele mai sugestive. Pentru temperatură, stabilirea limitelor de clasă prin metoda progresiei pătratice a dat cele mai bune rezultate, deoarece aceasta elimină punctele slabe ale celorlalte două progresii (progresia aritmetică detaliază valorile extreme, în timp ce progresia geometrică detaliază valorile mici).

Clasa modală este clasa unde indivizii sunt cei mai concentraţi, dar nu neapărat şi cei mai numeroşi. Aşadar limitele clasei modale după metoda progresiei pătratice sunt 10oC-10.8oC, valoarea modului fiind calculată după următoarea formulă: