Dobrogea - Studiu de Geografia Turismului

Prezentarea generalǎ a Dobrogei

Podişul Dobrogei, împreună cu litoralul Mării Negre, sînt rezultatul unei evoluţii îndelungate şi complexe, determinate de evoluţia generală a scoarţei terestre (dinamica placilor tectonice, mişcările de cutare, specificul geologic al teritoriului şi acţiunea agenţilor externi). Individualiatatea geografică a podişului Dobrogei este dată de rocile dure (granite, cuartite) care asigură Dobrogei un relief rigid, la care se adaugă o fragmentare redusă, vechimea şi caracterul uşor ondulat al principalelor forme de relief.

Aşezare

Dobrogea (fig. 1) este situatǎ pe aceeaşi latitudine cu sudul Franţei, nordul Italiei, Crimeea şi nordul Caucazului. În longitudine este cuprinsǎ între 27º 12´ longitudine esticǎ (punct extrem – localitatea Almalǎu, raionul Adamclisi) şi 29º 41´ (punct extrem – oraşul Sulina). Este limitată la nord de Delta Dunării şi de Munţii Măcinului, la est de Marea Neagră, la vest de Dunărea de Jos, iar la sud de judeţele Dobrici şi Silistra, situate pe teritoriul Bulgariei.

Fig. 1 Harta Dobrogei (Sursa: www.restromania.ro/harti)

Dobrogea turistică

Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în Dobrogea ar trebui sǎ fie o prioritate pentru România, deoarece Dobrogea este o regiune în care pot fi întîlnite, pe lîngǎ forme de relief foarte diferite unele de altele – de la Delta Dunǎrii pînǎ la munţii vechi ai Dobrogei – şi numeroase situri arheologice, mănăstiri, peşteri, pînă la complexul de staţiuni pentru agrement de pe malul Mǎrii Negre, beneficiind de o complexă reţea de infrastructurǎ care sǎ faciliteze accesul la aceste obiective turistice.

Pornind de la acestea, se pot evidenţia trei poli importanţi în canalizarea turismului în zona Dobrogei:

1) Delta Dunǎrii, unde turiştii se pot caza în hoteluri şi pensiuni. Aici pot beneficia de excursii pe canale, partide organizate de pescuit, trasee de descoperire a florei şi faunei din Deltă etc.;

2) Siturile arheologice, mănăstirile, grotele şi podgoriile constituie importante puncte de atracţie turisticǎ în zona Dobrogei. Pe lîngă vestigiile cetăţilor greceşti de pe malul mării, importante puncte de atracţie sînt, de exemplu, peştera Sfântului Andrei (considerat creştinătorul acestor meleaguri) sau podgoriile renumite din zona sudică, unde se organizează serbǎri cu degustări de vinuri. Pe teritoriul Dobrogei se mai întîlnesc şi vestigii musulmane, ruso-lipoveneşti sau ale altor grupări etnice conlocuitoare, care vin să întregeascǎ paleta de obiective turistice dobrogene. ;

3) De-a lungul litoralului românesc sînt amplasate staţiunile cuprinse între Vama Veche şi Năvodari, unde turiştii beneficiază de cazare în hoteluri de 2 pînă la 5 stele, cu posibilităţi de tratament balnear în staţiuni precum Eforie Nord sau Techirghiol, în timp ce în zona staţiunilor Neptun şi Mamaia o gamă mai diversă de atracţii poate fi reprezentată de parcurile de distracţii (Satul de Vacanţă, Aqua Magic etc.), de restaurantele cu program special sau spaţile de desfăşurare a unor evenimente cunoscute (festivaluri de muzică, tîrguri, expoziţii, diverse manifestări).

Potenţialului turistic natural al Dobrogei

Unul dintre elementele definitorii în cadrul turismului practicat în Delta Dunării îl reprezintă potenţialul natural.

Arii protejate şi rezervaţii naturale din Dobrogea

Ariile protejate sînt constituite pe teritoriul judeţului Tulcea şi recunoscute la nivel internaţional, însumînd o suprafaţă de 586.238,05 ha, dintre care avem:

a. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, care este structurată pe zone funcţionale astfel:

zone cu regim de protecţie integrală - 50. 600 ha, zone tampon - 223.300 ha;

b. Parcul Naţional Munţii Măcinului cu o suprafaţă de 11.321ha,

c. 18 Rezervaţii Stiinţifice incluse în RBDD