Eroziunea Solului

CAPITOLUL 1. DATE DE STUDIU

1.1. Localizarea zonei

Bazinul hidrografic Nicolina este amplasat in treimea inferioarä a bazinului Bahlui, in zona municipiului IaSi cu platforma industrialä, fiind delimitat astfei:

- La Nord la lunca räului Bahlui in zona orasului IaSi;

- La Est de bazinul hidrografic Bahlui-subbazinul Repetea;

- La Est de bazinele hidrografice Rebricea Si Vasluiet;

- La Vest de bazinul hidrografic Bahlui-subbazinul Päräul Mare;

- La Sud-Vest localitatea MogoSoaia.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul bazinului hidrografic Nicolina, face parte integral din judetul IaSi pe teritoriul comunelor: MogoSeSti, Ciurea, Birnova, VoineSti, Miroslava Si municipiul IaSi teritoriul luat in studiu (bazinul de receptie al Väii Ursului- localitatea Valea Ursului) face parte din punct de vedere administrativ de comuna Miroslava (IaSi) avind urmätoarele limite:

- La Est terenul agricol CorneSti;

- La Vest terenul agricol Ciurea;

- La Nord terenul agricol Miroslava;

- La Sud Iazul CiurbeSti.

Perimetrul luat in studiu este de ha.

1.2. Studii geomorfologice

Zona studiatä face parte din PodiSul Central Moldovenesc, prezentindu-se sub forma de dealuri formatä sub actiunea erozionalä a retelei hidrografice.

In functie de obiectul de studiu Si conditiile geomorfologice s-au identificat urmätoarele forme:

- Zona inaltä: platouri, cumpene de apä, versanti;

- Zona joasä: Lunca Nicolinei (väile adiacente).

Teritoriul cercetat se aflä in regiunea de tranzitie de la depresiunea Jijia-Bahlui spre culmea inaltä a podiSului Central Moldovenesc. Tranzitia de la depresiune la podiS se pune in evidentä printr-o mare denivelare de relief de 130-150 m, denumitä coasta IaSului.

Interfluviul care separä bazinul Nicolina de bazinul Stavnicului, se prezintä sub forma unei culmi inguste afectate de o slabä eroziune cu un profil ondulat, atat in plan orizontal cät Si in plan vertical Si altitudini care dominä regiunea (250-280). Din loc in loc pe acestä culme apar suprafete structurale sub formä de martori de eroziune izolati ca dealul Toaca, Pietroasa, Chicerea.

In continuare coasta de tranzitie, caracterizatä prin tineretea sa datoritä intinselor procese geomorfologice ce o afecteazä, din care predominä alunecärile de strate. Aici fenomenele de degradare sunt intinse Si se dezvoltä in prezent in zonele unde pädurea a fost defriSatä, in zonele acoperite cu päduri sunt martori ale unor vechi degradäri stinse. Inclinarea medie a coastei este de 12°-18° fiind mai pronuntatä in partea superioarä, unde prezintä Si corniSe care ajung pinä la 10-15 m lätime Si mai domoalä la contactul cu depresiunea.

Denivelarea puternicä dintre podis Si depresiune precum Si substratul geologic constituit din succesiuni de marne Si nisipuri au favorizat fenomenele de degradare si mai ales formarea unei retele de torenti Si pärae care in unele cazuri au format mari bazine de receptie sub formä de härtoape cu surpäri Si främintäri de strate.

Contactul coastei de tranzitie cu depresiunea se face printr-un uluc depresionar care accentuiazä Si mai mult denivelarea Si energia de relief. Partea din depresiunea Jijia Bahlui cuprinsä in teritoriul cercetat are aspectul unei cämpii sculpturale Si se caracterizeazä prin dealuri joase (110-150 m altitudine) dezvoltarea de depozite miocene.

Ca factor intern, cel mai mare rol in acre crearea Si evolutia reliefului il joacä reteaua hidrograficä.

Relieful structural: intercalatiile de marne compacte Si de gresii ce se intälnesc pe interfluvii de margine a podiSului, fiind subtiri au fost distruse de factorii denudatiei räminänd numai din loc in loc suprafete structurale, sub formä de martori izolati, nereuSind sä se inscrie ca formä de relief structurat. in cuprinsul depresiunii substratul geologic a conditionat in mare mäsurä aparitia unor interfluvii largi.

Väile consecvente: Din aceastä categorie face parte Nicolina, care s-a format Si dezvoltat conform cu inclinarea stratelor geologice, adicä are orientarea aproximativä pe directia NNV-SE. Versantii acestei väi sunt in general deschiSi, cu profil convex iar in zonele de alunecäri ondulat cu valoarea medie a pantei de 8-12°.

Crestele, sunt forme caracteristice de märime structuralä astfei coasta de tranzitie de la depresiune la podis (coasta laSului) este in intregime sculptatä. Denudatia a avut un caracter selectiv, fiind favorizatä de argilele nisipoase, care au putut fi mai uSor erodate fatä de gresiile Si calculele oolitice din podis.

Väile absecvente, in aceastä categorie inträ restul väilor, care au orientare aproximativ pe directia S-N contrarä inclinärii stratelor geologice, care sunt slab dezvoltate, cu un profil longitudinal scurt Si un profil transversal simetric cu versanti scurti, in pante destul de inclinate (15-16°) Si afectati de intense procese de degradare.