Evaluarea și gestionarea integrată a resurselor din România, Județul Ialomița

Judetul Ialomita se afla în partea de sud-est a tarii, în Câmpia Baraganului, diviziune estica a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul Marii Negre.

Vecinii judetului Ialomita sunt :

• la Nord - judetele Braila si Buzau ;

• la Nord-Vest – judetul Prahova ;

• la Vest – judetul Ilfov ;

• la Sud – judetul Calarasi ;

• la Est – judetul Constanta.

1.Potentialul morfologic si substratul geologic

Relieful judeţului Ialomiţa poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române – Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci. Circa 65% din suprafaţa judeţului aparţine Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei şi 11% luncii Ialomiţei şi câmpiei de divagare Argeş – Buzău.

Din punct de vedere geologic, zona Ialomiţei este un bazin de sedimentare maritimă lacustră.

Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platoneşti, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Braţului Borcea.

2.Potentialul componentei hidroclimatice

Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :

• ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si altele.

• lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;

• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci si 5 – 30 m în cea mai mare parte a judetului.

Au fost identificate resurse de apa termala în zonele Amara si Giurgeni, cu o temperatura de 40 de grade Celsius.

Suprafata totala a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomita este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Amara, Fundata, Iezer şi Bentu.

Limita bazinului hidrografic Ialomita, in zona superioara (cumpana apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clabucet si Ciucas din Carpatii Meridionali si dealurile subcarpatice. In zona inferioara, delimitarea bazinului hidrografic Ialomita este realizata la vest şi sud de inaltimile din Campia Vlasiei si Mostistea, iar spre nord de culmea Istritei si slabele denivelari din Campia Baraganului.

Reteaua hidrografica a raului Ialomita se caracterizeaza prin regimuri de scurgere variate: permanent - caracteristic raurilor de munte; semipermanent sau temporar - pentru raurile din zona de campie. Afluentii principali ai Ialomitei sunt: Prahova (176 km/3150 km² ), Cricovul Sarat (80 km/609 km²) si Cricovul Dulce (69 km/579 km²).

3.Potentialul fondului biopedosferic

Solurile judeţului Ialomiţa sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) şi brun – roşcat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) şi solurile sărăturate – solonceacuri şi soloneţuri (800 ha.). şi altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogăţiile judeţului Ialomiţa.

Subsolul judeţului Ialomiţa este sărac în resurse minerale, totuşi intensificarea prospecţiunilor geologice a condus la descoperirea unor zăcăminte de petrol şi gaze naturale din perimetrul Urziceni - Colilia - Grindu care sunt deja în exploatare.

Alte resurse naturale sunt: loessul - având o textură fină este exploatabil şi se foloseşte la fabricarea produselor ceramice la Urziceni şi Ţăndărei; nisipul - în zona Hagieni şi nămolurile terapeutice negre paleogene de la Amara şi Fundata, izvoare minerale sulfuroase la Ciulniţa, Periaţi, Amara, Valea Ciorii.

4.Patrimoniul natural

Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, întâlnindu-se urmatoarele tipuri :

• de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare furajera;

• de silvostepa, în sud-estul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului, Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se înregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, gârnita, salcâm ;

• de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti în padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com. Cosâmbesti), Beslesti – Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul câinesc, macesul, cornul, sângerul.

• de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si în Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;

• lacustra – orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei, cucuta de apa, piciorul cocorului ;

• alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna existenta în judetul Ialomita se poate clasifica astfel :

• animale de stepa si de padure : popândaul, hârciog, orbete, soarecele de câmp, dihor de stepa, iepure de câmp, prepelita, potârniche, soarecele de câmp, nevastuica, capriorul, mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau, sopârla de stepa, sopârla de câmp.

S-au mai semnalat : bizamul, câinele enot, vrabia spaniola. Pâna în 1940 (în vestul judetului) si 1967 (în estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa 1945.

• pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potârnichea, vrabia, sitarul, lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc.

• ihtiofauna este alcatuita din : bibanul, platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn, nisetru, morun, etc.