Evaluarea si Gestionarea Integrata a Resurselor din Romania Judetul Ialomita

Extras din proiect Cum descarc?

Judetul Ialomita se afla in partea de sud-est a tarii, in Campia Baraganului, diviziune estica a Campiei Romane, pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul Marii Negre.
Vecinii judetului Ialomita sunt :
o la Nord - judetele Braila si Buzau ;
o la Nord-Vest - judetul Prahova ;
o la Vest - judetul Ilfov ;
o la Sud - judetul Calarasi ; 
o la Est - judetul Constanta.
1.Potentialul morfologic si substratul geologic
Relieful judetului Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane - Baraganul, fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si campiei de divagare Arges - Buzau.
Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima lacustra.
Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est. Zona cea mai inalta - 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei alaturandu-i-se Piscul Crasani - 81 m si Campul Grindu - 71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei indiguite a Bratului Borcea.
2.Potentialul componentei hidroclimatice 
Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :
o ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);
o limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si altele.
o lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;
o lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
o lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).
Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adancimi de 2 - 7 m in lunci si 5 - 30 m in cea mai mare parte a judetului.
Au fost identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni, cu o temperatura de 40 de grade Celsius.
Suprafata totala a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomita este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Amara, Fundata, Iezer si Bentu.
Limita bazinului hidrografic Ialomita, in zona superioara (cumpana apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clabucet si Ciucas din Carpatii Meridionali si dealurile subcarpatice. In zona inferioara, delimitarea bazinului hidrografic Ialomita este realizata la vest si sud de inaltimile din Campia Vlasiei si Mostistea, iar spre nord de culmea Istritei si slabele denivelari din Campia Baraganului.
Reteaua hidrografica a raului Ialomita se caracterizeaza prin regimuri de scurgere variate: permanent - caracteristic raurilor de munte; semipermanent sau temporar - pentru raurile din zona de campie. Afluentii principali ai Ialomitei sunt: Prahova (176 km/3150 km2 ), Cricovul Sarat (80 km/609 km2) si Cricovul Dulce (69 km/579 km2).
3.Potentialul fondului biopedosferic
Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si brun - roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate - solonceacuri si soloneturi (800 ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita.
Subsolul judetului Ialomita este sarac in resurse minerale, totusi intensificarea prospectiunilor geologice a condus la descoperirea unor zacaminte de petrol si gaze naturale din perimetrul Urziceni - Colilia - Grindu care sunt deja in exploatare.
Alte resurse naturale sunt: loessul - avand o textura fina este exploatabil si se foloseste la fabricarea produselor ceramice la Urziceni si Tandarei; nisipul - in zona Hagieni si namolurile terapeutice negre paleogene de la Amara si Fundata, izvoare minerale sulfuroase la Ciulnita, Periati, Amara, Valea Ciorii.
4.Patrimoniul natural
Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, intalnindu-se urmatoarele tipuri :
o de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare furajera;
o de silvostepa, in sud-estul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului, Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, garnita, salcam ;
o de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com. Cosambesti), Beslesti - Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul cainesc, macesul, cornul, sangerul.
o de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;
o lacustra - orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei, cucuta de apa, piciorul cocorului ;
o alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.
Fauna existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel :
o animale de stepa si de padure : popandaul, harciog, orbete, soarecele de camp, dihor de stepa, iepure de camp, prepelita, potarniche, soarecele de camp, nevastuica, capriorul, mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau, soparla de stepa, soparla de camp.
S-au mai semnalat : bizamul, cainele enot, vrabia spaniola. Pana in 1940 (in vestul judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa 1945.
o pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocarlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potarnichea, vrabia, sitarul, lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc.
o ihtiofauna este alcatuita din : bibanul, platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn, nisetru, morun, etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Evaluarea si Gestionarea Integrata a Resurselor din Romania Judetul Ialomita.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!