Forme de turism în Județul Suceava

Localizare

Suceava este un judeţ în nordul regiunii Moldova din România, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Bucovina de sud. Suprafaţa: 8.555 kmp; Reşedinţa: municipiul Suceava; Principalele cursuri de apă: Siret (între graniţă şi Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior şi mijlociu), Şomuzu Mare; Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni, Horodniceni (iazuri); Altitudinea maximă: vf. Pietrosu 2.100m, vf. Giumalău 1857m, vf. Rarău 1651m;

Harta turistica a judetului Suceava

Forme de turism ce pot fi practicate pe teritoriul judeţului Suceava

Una dintre cele mai bogate zone ale Romaniei din punct de vedere turistic este fara dar si poate, Bucovina. Desigur, pe tot cuprinsul judetului Suceava se pot practica o multitudine de forme de turism, dar potentialul cel mai mare il arata perimetrul situat in Nordul si NV Judetului.       

Formele de turism practica sunt: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit, turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement.

Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural naţional în cel european şi mondial (mănăstirile clasificate de UNESCO şi având semnificaţii internaţionale – atribuirea premiului „Pomme d’Or” de către Federaţia Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism). Revelator în privinţa potenţialului cultural al zonei este faptul că în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina - ţara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenţia asupra dezvoltării deosebite a turismului ecumenic şi de pelerinaj.

În plus, o atracţie deosebită a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor (cca. 15 artizani plus maicile de la mănăstiri), încondeierea ouălelor (60 de ateliere de artizanat), meşteşugul lemnului (10 artizani care fabrică butoaie, 52 sculptori în lemn, un fabricant de instrumente muzicale tradiţionale), olărit (în special olăritul cu argilă neagră, cunoscut în întreaga lume), sculptura în piatră, ţesutul şi lucrăturile din piele, blănărie, măşti populare.

Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătăţiri pe linia modernizării bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat staţiune turistică s-a dezvoltat în special prin turism, datorită staţiunii balneoclimaterice şi a izvoarelor de apă minerală ( carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice şi magnezice, feruginoase), cu multiple calităţi terapeutice, precum şi a nămolului de turbă din Tinovul Mare. Indicaţiile terapeutice sunt de profilaxie, pentru tratament curativ şi de recuperare, afecţiuni ale aparatului cardio – vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, pentru boli asociate etc.

Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, prestare de servicii suplimentare), cât şi cea economică (de regulă agricolă), găseşte în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare.

Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane, cât şi în cele submontane.

Pe lângă monumentele istorice şi naturale interesul turistic este crescut de existenţa unor valoroase resurse în câmpul biodiversităţii. Acţiunea de atragere a satelor care dispun de potenţial natural, cât şi cultural – spiritual, în cadrul reţelelor de turism intern şi internaţional este în permanent progres pe teritoriul judeţului. Astfel, au apărut ONG-uri care se ocupă de asemenea activităţi, cum sunt: Agenţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC, Federaţia Română de Dezvoltare Montană şi Rurală – FRDMR, Asociaţia ” GEC Bucovina” etc.