Franța Centrală și de Sud

Geografia Fizica a Frantei

Privire generala asupra conditiilor naturale

Paralela de 45o,care in Romania taie Delta Dunarii si indreptandu-se spre Vest,trece prin zona podgoriilor din Sudul Frantei,dupa ce paraseste imprejurimile vechiului oras Grenoble,strabatand-o de la rasarit spre apus,ajunge la tarmul Oceanului Atlantic,la Bordeux,tot desupra aracelor de vie.

Situata in Vestul Europei,Franta are o suprafata de 547.030 km2;si are ca vecini:in Nord:Belgia si Luxemburg;in Nord-Est:Germania,in Est:Italia,Elvetia;in Sud-Vest:Spania si Andora;in Vest:Oc.Atlantic,iar in Sud:Marea Mediterana.Este o tara mica daca o comparam cu Rusia,China,fiind spre ex. De 14 ori mai mica decat S.U.A.,dar raportata la suprafata Europei,este statul situat imediat dupa Germania si Anglia,reprezentand circa 11% din Europa(fara Rusia).Franta este de astfel situata in Emisfera Nordica,aproximativ la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord intre 41o20I si 51o1I latitudine.

Acest fapt ne arata ca Franta este asezata in zona temperata,zona ce nu cunoaste caldurile coplesitoare din tinuturile tropicale si nici gerurile aspre ale regiunii polare.

Cei peste 3000 km de tarm au favorizat instalarea timpurie a unei vieti portuare,a comertului si schimbarilor,punand tara in contact cu cele mai indepartate colturi ale lumii.De fapt,Franta are un tarm maritim la Oceanul Atlantic,Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Mediterana,tarm cu puternice maree la primele doua si aproape lipsit de maree la Mediterana,unde a putut sa se formeze Delta Rhonului.Tarmul vestic,se remarca prin existenta plajelor acoperite cu dune fixate(Regiunea Landelor),fie prin faleze,capul La Heve,domina Pas de Calais,sau estuare (Seina) si peninsule(peninsula granitica Cotentin).

Un tarm foarte complex in lungul caruia se disting:golfuri,estuare sau riass,numeroase insule si peninsula il reprezinta Pen.Bretagne.In Sud tarmul mediteranean este dominat fie de faleze,ca la marginea Pirineilor si Alpilor,fie de nisipuri,dordoane,lagune si delte precum Regiunea Languedoc-Rhone.

Daca avem in vedere regiunea care leaga Oceanul Atlantic cu Marea Mediterana,asa numitul ,,istm acvitan”(370 km),putem spune ca Franta reprezinta si un important punct avansat al Europei spre Vest,alaturi de Peninsula Iberica.In aceasta zona in anul 1681 a fost amenajat un canal care leaga cele 2 mari (Canalul Manecii).

Masivul Central Francez

In partea centrala si meridionala a Frantei,se intinde pe a 6-a parte din suprafata tarii,85 000 km2,Masivul Central.El este inconjurat de mari depresiuni:la Nord – Bazinul Parizian,in Vest – Bazinul Acvitanian,in Sud – Regiunea Mediteraneana si la Est – Culoarul Saone Rhone.

Privit in ansamblu,Masivul Central Francez se prezinta ca un podis inalt,putin articulat,care se inalta catre N-V.In partea de Est,unde atinge altitudinea de 1700 m,individualitatea masivului este mai conturata;spre Vest coboara sub forma de culmi mai mici de 500 m.In general nu are nici creste dantelate si nici varfuri ascutite,culmile fiind domoale,localnici folosind mai mult notiunea de ‘camp’ decat cea de ‘varf’.

Vaile adanci sunt cele mai caracteristice accidente pe care le prezinta relieful.Masivul Central,nascut din aceleasi cutari hercinice ca si Masivul Armorican,Vosgii si Ardenii,este constituit in cea mai mare parte din roci cristaline : granite,micasisturi,gnaisuri si porfire,puternic erodate inca in prima parte a Mezozoicului,marile acoperindu-l in cea mai mare parte.Sedimentele mezozoice nu s-au pastrat totusi decat in unele locuri,cel mai bine in partea sa sudica,in Causses.Cutarile alpine care au afectat Pirineii si Alpii au actionat si asupra acestui vechi bloc rigid.Nu l-au putut cuta,insa l-au ridicat in partea sa estica si mai ales in S-E producandu-i multe fracturi prin care larvele vulcanice si-au facut drum.Activitatea vulcanica a dat nastere unui relief specific de conuri (puys),in special in regiunea marilor falii,in partea centrala a Masivului.Aceasta inaltare a reliefului a dat o vigoare noua eroziunii,care a creat aici vaile in forma de ‘V’,specifice regiunii.Mai traziu,in Cuaternar,glaciatia si-a pus ‘amprenta’,largind vaile,fara insa sa modifice prea mult relieful asa cum a fost el creeat in Tertiar.

Partea rasariteana a Masivului Central apare ca un zid continuu,compact si abrupt.Incepand din Nord cu Pod.Morvan se continua cu mai multe culmi orientate N-E / S-V: Autunois,Charolais,Maconnais,Beaujolais si Lyonnais,cu inaltimi care ating 1012 m.Aceste culmi sunt separate prin vai,care fac posibila o comunicatie usoara intre Valea Loirei si Culoarul Saone-Rhone.

Mai la Sud,inaltimea reliefului creste:incepe regiunea M-tiilor Vivarais,formati din sisturi si granite,si acoperiti partial in partea lor sudica cu roci vulcanice.Domurile Mezenc(1745 m),Gerbier des Joncs(1551 m ) si Megal(1439 m ) sunt inaltimile cele mai mari.La Sud de cheile raului Ardiche,incepand cu Farangue(1519 m ) si continuand cu Domul Lozere(1702 m) se desfasoara M-tii Cevennes,formati din sisturi si granite.Dupa Cevennes urmeaza Pod. Calcaros Seranne,muntii de aici se mentin la inaltimi intre 1100-1200 m,ei insisi fiind niste podisuri mai mult sau mai putin dislocate,ondulate,’batute’ de vanturile din vest,udate din belsug de ploi si ‘mancate’ de torenti,cu Seranne incheindu-se marginea rasariteana a Masivului Central.