Funcționalitatea regională a sistemului urban Valea Jiullui

Extras din proiect Cum descarc?

1. Evaluarea componentelor structurale ale sistemului regional
1.1. Nivelul elementelor componente
Sistemul urban Valea Jiului este situat in sudul judetului Hunedoara, pe desfasurarea Depresiunii Petrosani, fiind inconjurat de grupele muntoase Retezat, Sureanu, Valcan si Parang. Localitatile componente ale acestui sistem sunt (de la Est la Vest) Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni si Uricani. Dintre acestea trei au statut de municipiu (Lupeni, Petrosani si Vulcan), iar trei de orase (Petrila, Aninoasa si Uricani).
In ceea ce piveste componenta naturala, regiunea Vaii Jiului se bucura de un relief predominant muntos, cu prezente semnificative cum sunt muntii Retezat sau Muntii Parang. Altitudinile sunt cuprinse intre 500m si 2000m, iar printre varfurile montane de mentionat se numara Vf. Ruscoiu, Vf. Zanoaga si Piatra Iorgovanului. Ca si unitate de relief principala se remarca Depresiunea Petrosani, de-a lungul careia sunt asezate localitatile.
Cele mai importante cursuri de apa din cadrul regiunii sunt Jiul de Vest si Jiul de Est care traverseaza orasele si creeaza o confluenta in Sudul sistemului urban, la granita dintre localitatile Vulcan si Aninoase. Ca rezultanta a acestei intersectari, de aici incepe cursul raului Jiu. Acumularile lacustre din aceasta regiune sunt reprezentate majoritar de tauri precum si lacuri de steril, urmare a exploatarilor miniere din zona.
Fig1
.1 Localizarea sistemului urban Valea Jiului
1.2. Nivelul functionalitatii teritoriului
Municipiul Petrosani se distinge ca si centru polarizator al regiunii, fiind cea mai dezvoltata dintre cele sase localitati. De asemenea, acesta este localitatea care face conexiunea intr Valea Jiului si restul tarii prin drumuri directe catre resedintele de judet din apropiere, Deva si Targu Jiu.
Gradul de functionalitate al sistemului urban este in scadere, datorita faptului ca este o regiune izolata si in declin economic. Caracterul predominant minier al economiei zonei a facut ca inchiderea minelor in Uricani, Vulcan si Petrila sa aduca o lovitura puternica veniturilor regiunii (Cronica Vaii Jiului, 2020). Industria miniera care a ridicat aceste orase a devenit aproape inexistenta, in prezent fiind deschise trei mine din sapte cate au fost la inceput.
Un ajutor pentru economia regiunii vine de la companiile private straine care si-au deschis in cadrul regiunii mai multe fabrici pentru confectii, generand un numar mare de
F
Fiig. 1g. 1.2.2 Elementele naturale ale sistemului urban Valea JiuluiElementele naturale ale sistemului urban Valea Jiului
locuri de munca. Majoritare sunt confectiile de textile, cum ar fi husele de masini, curele, posete, dar se fabrica si mobila si piese de masini.
Intr-o nota mai pozitiva, se poate observa o crestere semnificativa a industriei turistice din regiune. Turismul devine o ramura importanta a economiei Vaii Jiului. Principalele statiuni sunt Straja si Parang, acestea fiind de interes national. De asemenea se evidentiaza in graficul alaturat o crestere semnificativa a numarului de turisti care au ajuns in Valea Jiului in ultimii cinci ani.

Fisiere în arhivă (2):

 Functionalitatea regionala a sistemului urban Valea Jiullui.pdf
 Functionalitatea regionala a sistemului urban Valea Jiullui.pptx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

-  Consiliul Local Aninoasa. (2020). Orasul Aninoasa. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://orasulaninoasa.ro/
-  Consiliul Local Lupeni. (2020). Primaria Lupeni. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://primarialupeni.ro/
-  Consiliul Local Petrila. (2020). Primaria Orasului Petrila. Preluat pe 12.12.2020, de pe http://www.orasulpetrila.ro/
-  Consiliul Local Petrosani. (2020). Primaria Municipiului Petrosani. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://www.primariapetrosani.ro/
-  Consiliul Local Uricani. (2020). Primaria Uricani. Preluat pe 12.12.2020, de pe http://orasuluricani.ro/
-  Consiliul Local Vulcan. (2020). Municipiul Vulcan. Preluat pe 12.12.2020, de pe https://www.e-vulcan.ro/
-  Digi24. (2015, 09 23). Digi24. Preluat pe 12.12.2020, de pe Piedica in calea... turismului. DN 66A leaga Valea Jiului de Baile Herculane: https://www.digi24.ro/regional/digi24-timisoara/piedica-in-calea-turismului-dn-66a-leaga-valea-jiului-de-baile-herculane-440898
-  HD, I. (2020, 01 1). Institutul National de Statistica Hunedoara. Preluat pe 19.11.2020, de pe https://hunedoara.insse.ro/wp-content/uploads/2020/07/Populatia-dupa-domiciliu-la-1-ianuarie-2020.pdf
-  INS. (2020). Tempo Online. Preluat pe 17.11.2020, de pe http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
-  Jiului, C. V. (2020, 01 5). Cronica Vaii Jiului. Preluat pe 17.11.2020, de pe https://cronicavj.ro/wp/?p=94200
-  Mariciuc, A. (2007). Strategia de dezvoltare locala a microregiunii Valea-Jiului. Preluat de pe http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Valea%20Jiului/strategie%20valea%20jiului.pdf
-  Radulescu, C. (2017). Starea Termocentralelor pe carbune din Romania in 2017. Greenpeace.
-  Universitatea din Petrosani. (2020). Preluat pe 19.11.2020, de pe https://www.upet.ro/
-  Uzina Paroseni. (2020). Preluat pe 12.12.2020, de pe Istoria Complexului Energetic: https://uzinaparoseni.wordpress.com/istoria-complexului-energetic/
-  Ziarul Vaii Jiului. (2020). Preluat pe 19.11.2020, de pe http://cnipturicani.ro/resurse-turistice/lacul-valea-de-pesti/