Geologia Muntilor Apuseni

Extras din proiect Cum descarc?

Dupa Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni constituie a treia unitate a Carpatilor romanesti, formand parca o punte intre primele doua. In desfasurarea arcului alpin, in care Carpatii se incadreaza armonios facand trecerea de la Alpi la Balcani si Pontide, Muntii Apuseni ocupa o pozitie singulara, fiind o punte asezata transversal pe fasciculul de cute al Carpatilor. Prin aceasta pozitie ei se incadreaza cu dificultate in ansamblul lantului carpatic, constituind o enigma de ordin structural, la care se adauga enigme de ordin stratigrafie, caci ei prezinta faciesuri alpine si de flis ce nu-si gasesc nici ele corespondente in restul Carpatilor romanesti.
Formatiunile cristaline din Muntii Apuseni sunt prezentate in doua grupe: preherciniene si herciniene, asociindu-li-se fiecareia dintre acestea formatiunile intruzive a caror apartenenta a fost determinata pe baza de varste absolute. Relatiile dintre diferitele serii cristaline determinate de tectonica alpina si relatiile dintre cristalinul autohton si sistemul de panze de sariaj sunt redate in lumina ultimelor cercetari facute in aceasta regiune.
Cu privire la pozitia structurala a Muntilor Apuseni in catena alpina, impartirea acestora in Apusenii de nord si Apusenii de sud este justificata atat pe baza faciesului rocilor sedimentare, flisoide si magmatice, asemanatoare celora din Alpii calcarosi orientali, respectiv Dinaricilor, cat si pe baza vergentelor spre interior in Apusenii nordici si bilaterale in Apusenii sudici, spre deosebire de vergentele spre exterior a panzelor in raport cu autohtonul in diferitele segmente ale catenei alpine.
Formatiunile geologice sedimentare sunt prezentate atat pentru Apusenii nordici, cat si pentru cei sudici luand in considerare unitatile structurale si formatiunile geologice care participa la alcatuirea lor, faciesurile acestor formatiuni, raporturile dintre aceste unitati si varsta punerii lor in loc, diferentierea unitatilor structurale fiind realizata tinand cont de comportarea tectonica in raport cu fundamentul. Toate aceste date au condus la stabilirea unor scheme tectonice ale evolutiei unitatii geologice a Muntilor Apuseni.
Formatiunile mezozoice din Apusenii de nord cat si din Apusenii de sud sunt prezentate atat din punct de vedere cronostratigrafic cat si facial, analizandu-se conditiile de sedimentare si caracterele petrografice ale rocilor.
In domeniul proceselor magmatice sunt expuse trei etape rezultate din cercetarile efectuate in Apusenii de sud si in cei de nord:
-- magmatismul ofiolitic, cu stabilirea factorilor geologici care au generat si au controlat evolutia acestuia;
-- magmatismul laramic, prezentat ca rezultat al unei activitati preponderent intruzive, la sfarsitul primei etape a magmatismului subsecvent alpin;
-- vulcanismul neogen, de varsta badenian si sarmatian-pliocena, reprezentand un ultim stadiu de desfasurare a magmatogenezei alpine din Muntii Apuseni; corpurile eruptive neogene se situeaza in majoritate pe aliniamente NV-SE la nord de fractura majora a vaii Muresului, In spatiul Muntilor Metaliferi si in aria depresionara a Zarandului, doar in parte si in vecinatatea vaii Muresului si la sud de aceasta.
Grefate pe un fundament cristalin, prezent in zona Apusenilor de nord pana la rama sudica a Apusenilor de sud, cristalin strabatut succesiv de produsele magmatismului ofiolitic si banatitic, pe sisteme de fracturi fi--V si, respectiv, NE-SV, eruptiunile neogene traverseaza elemente tectono-magmatice precedente, pe traseul a doua directii, prima orientata NV-SE cu o ramificatie spre NV pe o parte si pe alta a Muntilor Codru -- Moma, in spatiul bazinelor si al depresiunilor Brad -- Sacaramb, Beius si Zarand, si a doua directie orientata E -- V in aria invecinata vaii Muresului, intre Marginea si Capalnas spre vest si Orastie spre est.
Datele petrochimice si geochimice scot in evidenta asemanarile existente intre magmele andezitice din Muntii Apuseni si cele din ansamblul arcului carpatic, cu o slaba tendinta de diferentiere pe o linie calco-alcalina. Filiatia simatica este justificata prin caracterele geochimice asemanatoare rocilor ofiolitice rezultate in etapa initiala a magmatismului alpin.
Din punct de vedere metalogenetic, in majoritatea cazurilor cunoscute se constata ca zacamintele se asociaza structurilor vulcanice inradacinate si sistemelor de fractura situate pe aliniamente tectono-magmatice orientate predominant NV--SE; mineralizatia de diseminare cuprifera este prezenta in corpurile subvulcanice andezitice localizate in zonele de intersectie a celor doua sisteme de fracturi.


Fisiere in arhiva (1):

  • Geologia Muntilor Apuseni.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!