Cuprins
- Capitolul 1 - Recenzia unui articol apărut într-o revistă de circulație internațională/3
- Capitolul 2 - Studiu geomorfometric asupra a 23 de unități administrativ - teritoriale aflate în județul Prahova/10
- 2.1. Prezentarea succintă a zonei de studiu/10
- 2.2. Metodologie/14
- 2.3. Modelul Numeric Altitudinal al Terenului (MNAT)/15
- 2.4. Harta hipsometrică cu intervale de 100 m/16
- 2.5.Curbe hipsometrice cumulate si necumulate/21
- 2.6. Harta geodeclivității/24
- 2.7. Tabel cu suprafețele ocupate de unitățile de relief la nivelul UAT-urilor/27
- 2.8. Tabel centralizator privind valoarea medie a indicilor geomorfometrici (altitudine, panta) la nivelul UAT-urilor/30
- 2.9. Un profil longitudinal și unul transversal pe un curs de apă/31
- Bibliografie/33
Extras din proiect
Capitolul 1 - Recenzia unui articol apărut într-o revistă de circulație internațională
Deplasările în masă
(Mass Movements)
Autori:
Mihai Micu, Marta Jurchescu, Ionuț Șandric, Mihai Ciprian Mărgărint, Zenaida Chițu, Dana Micu,Roxana Ciurean, Viorel Ilinca, Mirela Vasile
Cuvinte cheie: alunecări de teren, daune, inventar, susceptibilitate, hazarde, riscuri, România
Evaluarea deplasărilor în masă - de la proces la risc
Marea varietate de procese și forme asociate este condiționată direct de eterogenitățile morfostructurale și litologice care controlează principalele caracteristici topografice ale reliefului, unde intensitatea și durata așezărilor umane condiționează în principal diferitele etape ale activității alunecărilor de teren, acestea din urmă fiind evidențiate ca factori de pregătire pentru apariția eșecurilor sau reacțiunilor pentru prima dată.
Ploile de primăvară care se suprapun adesea cu zăpada în zonele muntoase, deluroase sau înalte, în paralel cu ploile torențiale de vară sau ploile de toamnă de lungă durată, sunt principalele cauze declanșatoare ale unei mari varietăți de deplasări în masă. Soiul menționat deja este mărit de o mare seismicitate a țării indusă în special de regiunea seismică Vrancea.
Fig.1. - Poziția studiilor de caz descrise în România
22 - alunecări de teren cu daune majore
A - Studiu de caz pe Podișul Moldovei
B - Depresiunea Transilvaniei
C- Transfăgărășan
D - Olt
E - Breaza
F- Valea Lotrului
G - Subcarpații Ialomiței
H - Bazinul Olteț
- Date și abordări metodologice
Progresele tehnologice continue, îmbunătățite în mare măsură în ultimele două decenii au contribuit la dezvoltarea metodologiilor mai concentrate pentru analiza deplasărilor de masă. Cu toate acestea, există o luptă continuă pentru a dezvolta metodologii comune de la un mediu bogat în date până la un mediu cu date rare, cu o mare preocupare pentru reducerea incertitudinilor asociate.
Utilizarea de noi produse de observare a Pământului, provenite atât de la teledetecție activă, cât și pasivă (de exemplu, datele gratuite din sateliții SENTINEL) încurajează cunoașterea prin cercetare și dezvoltare tehnologică inovatoare menite să ajute la minimizarea și reducerea daunelor cauzate de alunecările de teren (Scaioni și colab. 2014).
Trebuie subliniat faptul că armonizarea datelor ar trebui aplicată în toate etapele lanțului de evaluare a riscurilor, prin formatul datelor, structura bazei de date, abordarea metodologică și uneori chiar și în ceea ce privește terminologia.
Pentru a îmbunătăți percepția și pregătirea riscului pentru reducerea (sau recuperarea) costurilor de reconstrucție, studiile de risc al alunecăriilor de teren ar trebui să ofere soluții fiabile derivate dintr-o evaluare adecvată a pericolului care rezultă la rândul lor din cartografierea exactă a susceptibilităților. Baza tuturor rezultatelor menționate mai sus este un inventar adecvat alunecărilor de teren.
- Date necesare pentru inventarul alunecărilor de teren
Inventarele existente conțin o cantitate mare de informații despre evenimentele de alunecare de teren pentru o anumită zonă. Aceste informații se referă în principal la locație, dimensiune, tip, starea activității, data apariției sau ultima reactivare și pot fi completate prin informații suplimentare privind geometria alunecărilor de teren, geologia, hidrogeologia, acoperirea / utilizarea terenului, factori declanșatori, victime și daune, măsuri de remediere .
Metodele referitoare la cunoștințe ale experților constau, în general, într-o suprapunere ponderată a diferiților factori considerați de un expert ca având o contribuție importantă la aparițiile de alunecări de teren (Mihai 2005).
Bălteanu și colab. (2010) a afirmat că alocarea ponderii pentru fiecare factor este destul de subiectivă, deoarece reflectă opinia unui specialist sau a unui grup mic de specialiști. Datele utilizate pentru aceste studii de sensibilitate la alunecare de teren sunt frecvent prezentate de
derivate din modele digitale de înălțime, litologie, utilizarea terenului și acoperirea terenului. Metodele statistice utilizate în studiile de sensibilitate la alunecare de teren folosesc analize statistice (bivariate și multivariate) și teorii precum regresia logistică, analiza discriminantă, teoria probabilității etc.
Bibliografie
1. Chendeș Viorel, 2011, Resursele de apă din Subcarpații de la Curbură. Evaluări Geospațiale, Editura Academiei Române
2. Grecu F., Geomorfologie dinamică, Editura Univesității din București
3. Ielenicz M. (2004), Geomorfologie generală, Editura Universitară, București
4. Posea G. (2001), Vulcanismul și relieful vulcanic, Editura Fundației “România Mâine
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geomorfometrie.pdf