Hazarde Naturale

Cuprins proiect Cum descarc?

1.Generalitati
2.Autoritati competente
3.Clasificarea hazardelor
4.Evaluarea riscului
5.Studiu de caz : Japonia-11.03.2011
6.Concluzii
7.Bibliografie


Extras din proiect Cum descarc?

1.Generalitati
Inca din cele mai vechi timpuri omenirea a incercat sa stabileasca o cauzalitate a fenomenelor ce se petrec in lumea inconjuratoare, sa gaseasca solutii si raspunsuri. In antichitatea romana sau greaca totul era pus pe seama zeilor, iar tot ce nu putea fi explicat era considerat a proveni de la zei si a fi un hazard.In zilele noastre cauzalitatea fenomenelor nu mai este considerata un parametru de referinta in definirea hazardelor, ci accentual s-a mutat pe incertitudinea momentului de apariatie si a modului de manifestare a unui fenomen.
Inceputul acestui mileniu se caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra Terrei, care determina modificari globale ale mediului.
Este cunoscut faptul ca mediul inconjurator si societatea umana suporta adesea actiunea unor fenomene extreme periculoase cu origine diferita, naturala sau antropica, ce pot produce dereglari distructive si brutale in anumite sisteme sau situatii prestabilite. 
Aceste evenimente (cutremure, eruptii vulcanice, tsunami, alunecari de teren, furtuni, inundatii, secete, incendii, accidente tehnologice, situatii conflictuale etc.) se produc de regula pe neasteptate si pot provoca numeroase victime in randul oamenilor si animalelor, un volum mare de pagube materiale, dezechilibre ecologice si chiar grave tulburari ale starii psihice si morale a populatiei ce intra sub incidenta fenomenului respectiv.
Numai in ultimii ani lumea a fost supusa unei mari diversitati de evenimente dezastruoase: cutremure majore in SUA, Japonia, Armenia, Iran, Egipt, Turcia, Salvador si India, cicloni tropicali in regiunea Caraibelor si furtuni violente pe coasta atlantica a Europei, inundatii mari in Bangladesh, Pakistan si regiunea Mississippi din SUA, manifestari vulcanice in perimetrul Pacificului (Filipine) si Marii Mediterane (Sicilia), dezastre tehnologice precum exploziile din canalizarea oraseneasca din Guadalajara (Mexic) si incendiile dintr-o serie de localuri publice din Filipine, dispute politice si sociale in Kuwait, Kurdistan, Somalia, Mozambic, fosta Iugoslavie s.a.
La nivel global, in ultimii 35 de ani, numarul marilor catastrofe a crescut necontenit, cu o accelerare neta la sfarsitul anilor '80, cu repetarea evenimentelor extreme, atat naturale cat si tehnologice.
Datele statistice arata ca in ultimele trei decenii, la nivel planetar, diferitele dezastre au determinat moartea a peste 8 milioane de persoane, boli si suferinte pentru mai mult de 1 miliard de oameni, pierderi si distrugeri de bunuri materiale de sute de miliarde de dolari. In medie, anual, dezastrele reprezinta cauza a 25 000 de morti si a circa 3 miliarde dolari distrugeri economice.
Statisticile indica, de asemenea, excluzand marile accidente legate de transporturi, ca in lume se produc in fiecare an, ca numar (sau frecventa), circa 180 catastrofe, in timp ce la inceputul anilor 70, numarul lor era mai mic de 100.
Repartitia pe mari categorii a evenimentelor catastrofice in lume, in ultimii 35 de ani, indica predominarea celor naturale (66%), restul (34%) fiind de natura antropica. In privinta numarului de victime, cele mai ucigatoare sunt seismele (cu circa 41% din victime), urmate de inundatii (30%), cicloni tropicali si furtuni (14%), vulcanism (2%), restul, de 13% din numarul victimelor fiind datorate evenimentelor catastrofice de natura antropica. 
Etimologic, termenul de hazard provine de la cuvantul arab << az-zahr >>, care inseamna joc de zaruri. Aceasta loterie a unor intamplari neprevazute cu cauze necunoscute denotata de etimologia cuvantului nu mai este de actualitate de vreme ce se considera astazi ca hazardul este o solutie a devenirii.
Multi autori consideta ca exista o interactiune intre oameni si un eveniment, hazardele fiind legate de prezenra omului intr-un anumit areal. De aceea hazardul este vazut ca o pierdere potentiala ce dauneaza oamenilor, societatii, mediului, economiei sau ca o amenintare pentru oameni si bunurile lor.Aceste abordari ale hazardelor sunt eronate, deoarece identifica hazardul cu riscul.
Hazardul reprezinta, de fapt, o categorie fenomelogica, referindu-se la obiecte si fenomene (mase de aer, biomasa), la actiunile acestora (inundatii, alunecari de teren) precum si insusirile lor.
Hazardele se caracterizeaza printr-o serie de atribute care le contureaza dimensiunea spatio-temporala si energetica : magnitudinea- depasirea unui anumit prag de acceptabilitate, a unei limite valorice dincolo de care pot aparea prejudicii aduse omului sau bunurilor sale duce la aparitia fenomenelor extreme ; frecventa- reprezinta gradul de repetabilitate al unui unui eveniment de o magnitudine data ; viteza de manifestare- este intervalul dintre primul moment al manifestarii unui hazard si momentul sau maxim ; temporalitatea- insusirea evenimentelor pe o linie continua de la cele aleatoare la cele periodice.
Dimensiunea hazardelor poate fi apreciata in functie de efectele pe care le induc asupra structurii interne si functionalitatii unui sistem si deci, in functie de rezistenta la schimbare a sistemului respectiv. 
Unele hazarde realizeaza un risc de importanta redusa pentru ansamblul sistemului, aparand ca banale accidente in evolutia acestuia, ca fluctuatii, oscilatii in jurul traiectoriei normale de evolutie (incendii, furtuni, alunecari superficiale de teren). 
Alte hazarde afecteaza sistemele intr-o mai mare masura, constituind adevarate rupturi functionale, cu producerea unor importante pagube materiale si victime omenesti, dar fara a determina o schimbare totala a sensului de evolutie (inundatii, cutremure, epidemii, explozii sau incendii de proportii s.a.). In acest caz sistemul respectiv are, de regula, capacitatea de a reveni la normal.
Cand manifestarea unor hazarde introduce o ruptura profunda, care determina schimbarea totala a sensului de evolutie a sistemului fata de traiectoria initiala, se poate vorbi de dezastru, catastrofa ori cataclism (explozii vulcanice, cutremure catastrofale, coliziunea cu Pamantul a unor obiecte cosmice precum meteoritii de mari dimensiuni sau asteroizii s.a.). Asemenea evenimente depasesc capacitatea de rezistenta a sistemului, conducand la integrarea acestuia in mediul sau, respectiv moartea sistemului. Este de la sine inteles ca in acest caz functionarea societatii umane sufera grave intreruperi, pe care nu le poate depasi prin mijloace proprii. 
2.Autoritati competente
La nivel de state, este evidenta preocuparea factorilor de decizie pentru crearea unui cadru optim pe plan national de cercetare stiintifica si de punere sub control a acestor fenomene, pentru diminuarea efectelor lor. Existenta sistemelor de prevenire a dezastrelor si de depasire a efectelor acestora, este conditionata de capacitatea statului respectiv de a-si evalua resursele disponibile, de forta si nivelul tehnologic. Evident, cea mai mare atentie dar si progresele cele mai importante se inregistreaza in cazul tarilor dezvoltate, desi in majoritatea tarilor functioneaza unitati si formatii de aparare civila, se intocmesc (sau se actualizeaza) planuri pentru instiintarea si alarmarea populatiei in cazul unor dezastre, au loc periodic aplicatii de amploare (ca in cazul SUA, Angliei, Germaniei, Greciei, Turciei s.a.).


Fisiere in arhiva (1):

  • Hazarde Naturale.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!