Macrojudețul Iasi-Vaslui - analiză demografică și economică

Judeţul Iaşi este aşezat în mijlocul Moldovei, constituind un important nod atat rutier, cat si feroviar. Municipiul Iasi, este resedinta judetului cu acelasi nume, şi principalul centru urban din nord-estul României. Se intinde pe sapte coline (Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu), fiind strabatut de raurile Bahlui si Nicolina.

Împreună cu zona metropolitană, populaţia se situează în jurul valorii de 430.000 locuitori. Împreună cu numărul mare de flotanţi, oraşul depăşeşte 520.000 de locuitori fiind cel mai mare oraş din România, după Bucureşti.

Judeţul are 2 municipii, 3 oraşe şi 92 de comune. (2002). Dintre acestea amintim cele mai importante: Paşcani, Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Ilioaiei.

Judeţul Vaslui, învecinat în partea de nord cu judeţul Iaşi, se întinde pe cursul râului Bârlad. Are o populaţie de 455.049 locuitori, conform recensământului din 2002, din care 179.001 loc. în mediul urban şi 276.048 loc. în mediul rural.Acesta cuprinde 3 municipii, 2 oraşe si 81 comune.

Dinamica populaţiei

Natalitatea macrojudeţului în anul 2002:

Natalitatea este un fenomen demografic care are în vedere numărul născuţilor vii în cadrul unei colectivităţi umane într-o anumită perioadă de timp stabilită (de regulă un an de zile). Aceasta reprezintă elementul dinamic (activ) al bilanţului natural. Valorile natalităţii sunt determinate de numeroşi factori: biologici, pe de o parte; de aceştia depinde natalitatea potenţială. Pe de altă parte, factorii social-economici şi politici influenţează natalitatea reală.

Valoarea natalităţii macrojudeţului Iaşi – Vaslui este de 15,46‰, situată peste media naţională, (10,28) fapt datorat ariei rurale extinde cu o mentalitate tradiţională, natalistă.

Prin analiza cartogramei, se poate constata rata scăzută a natalităţii în metropole şi oraşele mari: Iaşi – 8,62‰, Vaslui – 10,41‰, Bârlad – 9,44‰, prin comparaţie cu mediile rurale: satul Madarjac din judeţul Iaşi – 28,31‰, satul Voineşti din judeţul Vaslui - 23,19‰. Mentalitatea individualistă, specifică societăţii de consum, a populaţiei urbane reprezintă explicaţia pentru natalitatea ridicată in mediul rural, deşi marile oraşe polarizează un număr mare de adulţi şi tineri. Alte justificări sunt emanciparea femeii si participarea crescândă a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei, creşterea duratei şi nivelului educaţiei, apariţia mijloacelor contraceptive moderne.

Datele statistice reliefează caracterul predominant agricol al judeţului Vaslui, având în vedere suprafaţa agricolă, care reprezintă 75% din suprafaţa totală a judeţului. O altă caracteristică a judeţului o reprezintă concentrarea activităţii industriale în localităţile urbane ale judeţului (98%), locuitorii satelor câstigându-si existenţa aproape în exclusivitate din agricultură, sectorul primar fiind dominant.

Dominat de capitala sa, judeţul Iaşi are un caracter economic mai complex. Agricultura se practică intensiv în regiunile rurale.

Aşadar aşezările cu funcţionalitate agricolă inregistrează numărul cel mai ridicat de copii pe familie, datorită condiţiilor mai uşoare de creştere a copiilor, prezenţa propriei producţii agricole, suprafaţa relativ mare.

De asemenea, la nivelul păturilor sociale cu venituri reduse, specifice acestei judeţului Vaslui, zonă slab dezvoltată, natalitatea este marcată de nivelul de trai scăzut al populaţiei, ridicand-o peste media naţională. Familiile modeste consideră copiii ca o sursă de venituri (prin ajutoarele acordate de stat – alocaţtii ş.a.).

Situaţia economică si socială precară din judeţul Vaslui împinge populaţia adultă să migreze spre judeţele vecine, mai prospere, influenţând caracteristica pozitivă a bilanţului natural.