Masivul Ceahlău

Motto: “...Cel mai inalt dintre munti este Ceahlaul

care daca ar fi intrat in basmele celor vhechi,

ar fi fost atat de vestit ca si Olimmpul,

Pindul sau Pelias...”

(Dimitrie Cantemir: “Descriptio Moldaviae”)

Nume:

Date generale

• Ceahlaul este un masiv muntos in partea centrala a Carpatilor Oriectali, limitat de raul Biscioara (la NV), lacul de acumulare Izvorul Muntelui, de pe Bistrita (la N si E), raurile Bicaz la S si Bistrita , afluent al Bicazului (la V).

• Suprafata este de 290 km²

• Este alcatuit din roci variate: marno – calcare, sisturi argiloase, argile, gresii si mai ales conglomerate calcaroase de varsta aptiana.

• Altitudinea medie: 1700 – 1800 m

• Altitudinea maxima: 1907 m - Varful Ocolasu Mare

• Prezinta mai multe varfuri izolate de peste 1700 m: Ocolasu Mic - 1712m; Panaghia – 1900m; Toaca – 1904m

• Din cauza prezentei conglomeratelor calcaroase, masivul Ceahlau prezinta un relief ruiniform, de un pitoresc renumit (abrupturi, turnuri, praguri, colti etc.)

• Pe Varful Toaca se afla o statie meteorologica data in folosinta la 1 mai 1964.

• Exista un schit de calugari (1990 – 1993) sfintit la 29 august 1993, situat la 1850 m altitudine.

• In cadrul masivului Ceahlau se afla un Parc national (17200 ha), in arealul caruia exista o rezervatie naturala complexa, creata in 1941 (la inceput cu o suprafata de 1836 ha, astazi ocupa 4073 ha), cu numeroase raritati floristice.

Monografia subunitatii de relief

Prezentarea morfologica a subunitatii de relief

Teritoriul montan cunoscut in literatura geografica sub numele de Masivul Ceahlau este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali, in cuprinsul zonei morfostructurale a flisului, la intretaierea paralelei de 47º latitudine nordica cu meridianul de 26º longitudine estica.

Intrucat acest masiv muntos este separat de unitatile montane vecine prin vai adanci, evoluate, a caror albie constituie cea mai joasa treapta de relief, limitele sale sunt foarte usor de precizat.

Astfel valea Bistricioarei desparte Ceahlaul de nord, de muntii cristalini ai Bistritei; lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe valea Bistritei il desparte, la est, de Muntii Stanisoarei; valea Bicazului constituie limita de sud dintre Ceahlau si Muntii Tarcau. La vest, limita fata de culmile joase din nordul Hasmasului (Haghies, Chicera, Comarnic) trece pe valea Pinticului, Curmatura Pinticului, valea Bistrei si valea Caprei, urmarind in general directia unui larg culoar de contact intre flis si cristalin numit Culoarul Pintic – Bistra.

Morfologic, Masivul Ceahlau este constituit dintr-un sistem de culmi radiare cu altitudini de 1000 – 1300 m ce converg intr-un “pilon” central cu altitudinea maxima de 1904 m (varful Toaca).

Rocile in care este sculptat relieful Masivului Ceahlau sunt foarte variate, toate apartinand aceleiasi grupe mari de roci sedimentare, detritice numita “flis”. Asta inseamna ca el s-au format prin depunerea unui material care a fost rupt din alte roci preexistente, transportat uneori la mari distante.