Cuprins
- 1. Prezentarea generală a județului 3
- 2. Indicatori sintetici ai activității economice ... 9
- 3. Agenți economici 10
- 4. Industrie și construcții . 13
- 5. Agricultura și silvicultura 19
- 6. Transporturi . 23
- 7. Comerț exterior ... 23
- 8. Forța de muncă și veniturile salariale .. 26
- 9. Activitate bancară 30
- 10. Investiții străine . 37
- Bibliografie .. 38
Extras din proiect
1. Prezentarea generală a județului
1.1 Situare geografică
Județul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României. Se învecinează la nord - est și
est cu județul Alba, la est și sud - est cu județul Vâlcea, la sud cu județul Gorj, la vest cu județele
Timiș și Caraș-Severin și la vest și nord - vest cu județul Arad.
1.2 Suprafața
Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7 063 km2, ocupând 2,96 la sută din teritoriul țării.
1.3 Clima
Clima județului este temperat-continentală cu diferențieri evidente între zona de șes și munte.
Temperaturile medii anuale variază între -2 grade Celsius la munte și 10 grade Celsius în lunca
Mureșului. Precipitațiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în
depresiuni și 1 000 - 1 200 mm în zonele alpine înalte. Mai mult de 80 la sută din suprafața
județului primește în medie peste 1 000 mm de precipitații anual. Vântul bate predominant din
nord - vest. Zona montană este expusă vânturilor intense dinspre vest, sud - vest, nord și nord -
vest.
1.4 Forme de relief
Relieful județului cuprinde o zonă muntoasă întinsă care ocupă 68 la sută din teritoriu. Între
principalele grupe de munți se intercalează zone depresionare cu caracter colinar și dealurile
Lăpugiului și Hunedoarei. La nord de râul Mureș se găsesc masive muntoase care aparțin
Carpaților Occidentali, respectiv: Munții Metafileri, Muntele Găina, Muntele Vulcan. La sud de
râul Mureș se găsesc masive muntoase care aparțin Carpaților Occidentali (Poiana Ruscă) și
Carpaților Meridionali (Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Vâlcan, Parâng și Șureanu). Altitudinea
maximă din județ este de 2 509 m în Vârful Peleaga din Munții Retezat. Zona depresionară
cuprinde: Depresiunea Petroșani în lungul râurilor Jiul de Vest și Jiul de Est, Depresiunea Hațeg și
Depresiunea Brad situată în partea de nord în lungul râului Crișul Alb.
1.5 Resurse naturale
Subsolul județului este bogat în resurse naturale dintre care amintim: cărbuni superiori la Lupeni,
Uricani, Vulcan, Petrila, Lonea, Petroșani și Livezeni, cărbuni inferiori în cantități mai mici în
Depresiunea Brad, minereuri feroase în Munții Poaiana Ruscă la Teliuc, Ghelari, Vadu Dobrii și
Poiana lui Filimon, minereuri auro-argentifere asociate cu pirita, blenda și galena la Musariu -
Brad și Săcărâmb din Munții Metaliferi, minereuri titano-mangamite și nichelifere la Ciungani -
Căzănești, minereuri cuprifere în Munții Poiana Rusca și în Munții Metaliferi la Ciungani -
Căzănești și Almășel, pirită la Băița - Hațeg și Zam, bauxită la Ohaba Ponor - Pui în bazinul
Hațeg, diverse roci de construcție: marmură la Alun - Bunilă, andezit la Crișcior, Cozia și
Pietroasa, calcar la Băița Crăciunești, Vața, Teliuc, travertin la Banpotoc - Cărpiniș și Geoagiu.
1.6 Rețeaua hidrografică
Județul Hunedoara este străbătut pe o lungime de 105 km de râul Mureș care colectează apele
afluenților Orăștie, Strei, Cerna și Geoagiu. În partea de sud se află râul Jiu iar în partea de nord
Crișul Alb. Cele mai multe lacuri din județ sunt de origine glaciară: Bucura, situat la 2 040 m
altitudine, este totodată cel mai mare lac glaciar din țară (10 ha), Zănoaga, Tăul Negru, Tăul
Porții, Tăul Agățat, Galeșul, Gemenele, Zănoaga Mică și Padeș.
Lacurile antropice din județ sunt legate de amenajările hidroenergetice de pe Râul Mare, cele mai
importante fiind: Gura Apei, Ostrovu Mic, Păclișa și Hațeg. De asemenea, pe râul Strei s-au
amenajat astfel de lacuri la: Subcetate - Plopi, Ștei, Călan, Băcia și Simeria Veche. În Munții
Poiana Ruscă, la 10 km de Hunedoara, se află lacul de acumulare de la Cinciș.
1.7 Populație
La Recensământul populației și al locuințelor din 2011, populația stabilă a județului Hunedoara
era de 418 565 locuitori, reprezentând 2,08 la sută din populația țării, cu o densitate medie de 59,3
locuitori pe km2.
Din totalul populației, 203 981 persoane, respectiv 48,73 la sută, sunt de sex masculin și 214 584,
reprezentând 51,27 la sută, sunt de sex feminin.
În ceea ce privește repartizarea pe medii, 313 918 persoane, respectiv 75 la sută, trăiesc în mediul
urban, iar 104 647 persoane, respectiv 25 la sută, trăiesc în mediul rural.
Structura etnică a populației județului Hunedoara cuprindea la data Recensământului: 368 073
români, 15 900 maghiari, 7 475 romi, 971 germani, 115 italieni, 114 ucraineni, 64 slovaci, 60
chinezi, 51 polonezi, 46 evrei, 43 greci, 33 turci, 33 sârbi, 25 ruși - lipoveni, 21 bulgari, 18
ceangăi, 17 cehi, 8 macedoneni, 3 croați, 263 persoane de altă etnie și 25 228 persoane la care
această informație nu este disponibilă.
1.8 Număr de localități
Județul Hunedoara cuprinde, din punct de vedere administrativ, 14 orașe din care 7 municipii, și
55 comune cu 457 sate. În mediul urban se găsesc municipiile: Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni,
Orăștie, Petroșani, Vulcan și orașele Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria și Uricani.
1.9 Scurte prezentări ale reședinței de județ și ale principalelor orașe
Municipiul Deva, reședința județului Hunedoara, cu o populație 61 123 de locuitori, este așezat
în apropierea râului Mureș. În zonă s-au găsit dovezi arheologice ale existenței unor așezări
omenești din cele mai vechi timpuri (epoca bronzului și a fierului). De asemenea, s-au găsit
vestigii ale perioadei dacice și ale romanilor care au stăpânit zona până în anul 271 e.n.
Prima atestare documentară a orașului este din anul 1269 când este menționat sub numele de
„Castrum Dacia” pe un act de danie emis de ducele Transilvaniei Ștefan, fiul regelui Bela al IV5
lea al Ungariei. În anul 1557 Deva este cucerită de turci fiind dăruită ulterior reginei Isabella a
Ungariei care a recunoscut vasalitatea turcească.
În timpul răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan, Cetatea Devei a fost atacată de răsculați
care au fost însă respinși datorită slabei organizări. În anul 1849 Deva a fost cucerită pentru o
scurtă perioadă de timp de către revoluționarii conduși de generalul Bem.
Prima bancă din oraș este maghiară și se înființează în anul 1883, denumită „Casa de economii”,
fiind urmată la scurt timp, în anul 1885, de o bancă românească denumită „Hunedoara” care își va
schimba ulterior numele în „Decebal”.
Bibliografie
Bara, Sebastian; Toma, Denisa;
Lazăr, Ioachim
Jude.ul Hunedoara, monografie vol.1 .i vol.2, Editura
Timpul, Deva, 2012
Ghinea, Dan Enciclopedia geografică a României, Editura
Enciclopedică, Bucure.ti, 2002
Vlăsceanu, Gheorghe Ora.ele României: mică enciclopedie, Editura Odeon,
Bucure.ti, 1998
Banca Na.ională a României,
Institutul Na.ional de Statistică
Investi.ii străine directe în România în anul 2012
Institutul Na.ional de Statistică Anuarul statistic al României 2009
Anuarul statistic al României 2010
Anuarul statistic al României 2011
Anuarul statistic al României 2012
Anuarul statistic al României 2013
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială - 2011
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială - 2012
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială - 2013
Repere economice și sociale regionale: Statistică
teritorială - 2014
Conturile naționale regionale 2003 - 2008
Conturile naționale regionale 2008 - 2009
39
Conturile naționale regionale 2008 - 2010
Conturile naționale regionale 2008 - 2011
Institutul Na.ional de Statistică,
Direc.ia Jude.eană de Statistică
Hunedoara
Anuarul statistic al Jude.ului Hunedoara 2013
Oficiul Na.ional al Registrului
Comer.ului
Operațiuni în registrul central al comerțului - Sinteza
statistică a datelor din registrul central al comerțului -
31 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2013
Societăți comerciale cu participare străină la capital -
sinteza statistică a datelor din registrul central al
comerțului - 31 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2013
Societăți comerciale cu participare străină la capital -
sinteza statistică a datelor din registrul central al
comerțului - la 31 martie 2014
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monografia judetului Hunedoara.pdf