1. Prezentarea generala a judetului 3 2. Indicatori sintetici ai activitatii economice ... 9 3. Agenti economici 10 4. Industrie si constructii . 13 5. Agricultura si silvicultura 19 6. Transporturi . 23 7. Comert exterior ... 23 8. Forta de munca si veniturile salariale .. 26 9. Activitate bancara 30 10. Investitii straine . 37 Bibliografie .. 38
1. Prezentarea generala a judetului 1.1 Situare geografica Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei. Se invecineaza la nord - est si est cu judetul Alba, la est si sud - est cu judetul Valcea, la sud cu judetul Gorj, la vest cu judetele Timis si Caras-Severin si la vest si nord - vest cu judetul Arad. 1.2 Suprafata Judetul Hunedoara se intinde pe o suprafata de 7 063 km2, ocupand 2,96 la suta din teritoriul tarii. 1.3 Clima Clima judetului este temperat-continentala cu diferentieri evidente intre zona de ses si munte. Temperaturile medii anuale variaza intre -2 grade Celsius la munte si 10 grade Celsius in lunca Muresului. Precipitatiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse intre 530 mm in depresiuni si 1 000 - 1 200 mm in zonele alpine inalte. Mai mult de 80 la suta din suprafata judetului primeste in medie peste 1 000 mm de precipitatii anual. Vantul bate predominant din nord - vest. Zona montana este expusa vanturilor intense dinspre vest, sud - vest, nord si nord - vest. 1.4 Forme de relief Relieful judetului cuprinde o zona muntoasa intinsa care ocupa 68 la suta din teritoriu. Intre principalele grupe de munti se intercaleaza zone depresionare cu caracter colinar si dealurile Lapugiului si Hunedoarei. La nord de raul Mures se gasesc masive muntoase care apartin Carpatilor Occidentali, respectiv: Muntii Metafileri, Muntele Gaina, Muntele Vulcan. La sud de raul Mures se gasesc masive muntoase care apartin Carpatilor Occidentali (Poiana Rusca) si Carpatilor Meridionali (Muntii Retezat, Godeanu, Tarcu, Valcan, Parang si Sureanu). Altitudinea maxima din judet este de 2 509 m in Varful Peleaga din Muntii Retezat. Zona depresionara cuprinde: Depresiunea Petrosani in lungul raurilor Jiul de Vest si Jiul de Est, Depresiunea Hateg si Depresiunea Brad situata in partea de nord in lungul raului Crisul Alb. 1.5 Resurse naturale Subsolul judetului este bogat in resurse naturale dintre care amintim: carbuni superiori la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Lonea, Petrosani si Livezeni, carbuni inferiori in cantitati mai mici in Depresiunea Brad, minereuri feroase in Muntii Poaiana Rusca la Teliuc, Ghelari, Vadu Dobrii si Poiana lui Filimon, minereuri auro-argentifere asociate cu pirita, blenda si galena la Musariu - Brad si Sacaramb din Muntii Metaliferi, minereuri titano-mangamite si nichelifere la Ciungani - Cazanesti, minereuri cuprifere in Muntii Poiana Rusca si in Muntii Metaliferi la Ciungani - Cazanesti si Almasel, pirita la Baita - Hateg si Zam, bauxita la Ohaba Ponor - Pui in bazinul Hateg, diverse roci de constructie: marmura la Alun - Bunila, andezit la Criscior, Cozia si Pietroasa, calcar la Baita Craciunesti, Vata, Teliuc, travertin la Banpotoc - Carpinis si Geoagiu. 1.6 Reteaua hidrografica Judetul Hunedoara este strabatut pe o lungime de 105 km de raul Mures care colecteaza apele afluentilor Orastie, Strei, Cerna si Geoagiu. In partea de sud se afla raul Jiu iar in partea de nord Crisul Alb. Cele mai multe lacuri din judet sunt de origine glaciara: Bucura, situat la 2 040 m altitudine, este totodata cel mai mare lac glaciar din tara (10 ha), Zanoaga, Taul Negru, Taul Portii, Taul Agatat, Galesul, Gemenele, Zanoaga Mica si Pades. Lacurile antropice din judet sunt legate de amenajarile hidroenergetice de pe Raul Mare, cele mai importante fiind: Gura Apei, Ostrovu Mic, Paclisa si Hateg. De asemenea, pe raul Strei s-au amenajat astfel de lacuri la: Subcetate - Plopi, Stei, Calan, Bacia si Simeria Veche. In Muntii Poiana Rusca, la 10 km de Hunedoara, se afla lacul de acumulare de la Cincis. 1.7 Populatie La Recensamantul populatiei si al locuintelor din 2011, populatia stabila a judetului Hunedoara era de 418 565 locuitori, reprezentand 2,08 la suta din populatia tarii, cu o densitate medie de 59,3 locuitori pe km2. Din totalul populatiei, 203 981 persoane, respectiv 48,73 la suta, sunt de sex masculin si 214 584, reprezentand 51,27 la suta, sunt de sex feminin. In ceea ce priveste repartizarea pe medii, 313 918 persoane, respectiv 75 la suta, traiesc in mediul urban, iar 104 647 persoane, respectiv 25 la suta, traiesc in mediul rural. Structura etnica a populatiei judetului Hunedoara cuprindea la data Recensamantului: 368 073 romani, 15 900 maghiari, 7 475 romi, 971 germani, 115 italieni, 114 ucraineni, 64 slovaci, 60 chinezi, 51 polonezi, 46 evrei, 43 greci, 33 turci, 33 sarbi, 25 rusi - lipoveni, 21 bulgari, 18 ceangai, 17 cehi, 8 macedoneni, 3 croati, 263 persoane de alta etnie si 25 228 persoane la care aceasta informatie nu este disponibila. 1.8 Numar de localitati Judetul Hunedoara cuprinde, din punct de vedere administrativ, 14 orase din care 7 municipii, si 55 comune cu 457 sate. In mediul urban se gasesc municipiile: Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrosani, Vulcan si orasele Aninoasa, Calan, Geoagiu, Hateg, Petrila, Simeria si Uricani. 1.9 Scurte prezentari ale resedintei de judet si ale principalelor orase Municipiul Deva, resedinta judetului Hunedoara, cu o populatie 61 123 de locuitori, este asezat in apropierea raului Mures. In zona s-au gasit dovezi arheologice ale existentei unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri (epoca bronzului si a fierului). De asemenea, s-au gasit vestigii ale perioadei dacice si ale romanilor care au stapanit zona pana in anul 271 e.n. Prima atestare documentara a orasului este din anul 1269 cand este mentionat sub numele de ,,Castrum Dacia" pe un act de danie emis de ducele Transilvaniei Stefan, fiul regelui Bela al IV5 lea al Ungariei. In anul 1557 Deva este cucerita de turci fiind daruita ulterior reginei Isabella a Ungariei care a recunoscut vasalitatea turceasca. In timpul rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan, Cetatea Devei a fost atacata de rasculati care au fost insa respinsi datorita slabei organizari. In anul 1849 Deva a fost cucerita pentru o scurta perioada de timp de catre revolutionarii condusi de generalul Bem. Prima banca din oras este maghiara si se infiinteaza in anul 1883, denumita ,,Casa de economii", fiind urmata la scurt timp, in anul 1885, de o banca romaneasca denumita ,,Hunedoara" care isi va schimba ulterior numele in ,,Decebal".
Bara, Sebastian; Toma, Denisa; Lazar, Ioachim Jude.ul Hunedoara, monografie vol.1 .i vol.2, Editura Timpul, Deva, 2012 Ghinea, Dan Enciclopedia geografica a Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucure.ti, 2002 Vlasceanu, Gheorghe Ora.ele Romaniei: mica enciclopedie, Editura Odeon, Bucure.ti, 1998 Banca Na.ionala a Romaniei, Institutul Na.ional de Statistica Investi.ii straine directe in Romania in anul 2012 Institutul Na.ional de Statistica Anuarul statistic al Romaniei 2009 Anuarul statistic al Romaniei 2010 Anuarul statistic al Romaniei 2011 Anuarul statistic al Romaniei 2012 Anuarul statistic al Romaniei 2013 Repere economice si sociale regionale: Statistica teritoriala - 2011 Repere economice si sociale regionale: Statistica teritoriala - 2012 Repere economice si sociale regionale: Statistica teritoriala - 2013 Repere economice si sociale regionale: Statistica teritoriala - 2014 Conturile nationale regionale 2003 - 2008 Conturile nationale regionale 2008 - 2009 39 Conturile nationale regionale 2008 - 2010 Conturile nationale regionale 2008 - 2011 Institutul Na.ional de Statistica, Direc.ia Jude.eana de Statistica Hunedoara Anuarul statistic al Jude.ului Hunedoara 2013 Oficiul Na.ional al Registrului Comer.ului Operatiuni in registrul central al comertului - Sinteza statistica a datelor din registrul central al comertului - 31 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2013 Societati comerciale cu participare straina la capital - sinteza statistica a datelor din registrul central al comertului - 31 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2013 Societati comerciale cu participare straina la capital - sinteza statistica a datelor din registrul central al comertului - la 31 martie 2014
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
