Monografia municipiului Iași

Iasi este un municipiu din partea de nord-est a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume. A fost o capitala a Moldovei pana in 1861 si temporar (1916-1918, in cursul Primului Razboi Mondial) a Regatului Romaniei.

Este unul dintre orase cu cea mai mare populatie, din tara, fiind totodata si centrul cultural, economic si academic al partii romanesti a Moldovei. Acolo se afla cea mai veche universitate de pe teritoriul Romaniei.

Localizarea geografica

Din punct de vedere geografic, teritoriul judetului Iasi este situat in partea de nord – est a Romaniei si central - estica a Moldovei, intre paralelele 46°50’ si 47°36’ latitudine nordica si intre meridianele 26°33’ si 28°07’ longitudine estica. Judetul Iasi are ca vecini judetele: Botosani la nord, Suceava la nord-vest, Neamt la vest si Vaslui la sud. Spre est, raul Prut formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova.

Suprafata totala a judetului Iasi este de 5.476 kmp reprezentand 2,3% din suprafata tarii. Este al 23-lea judet ca marime din Romania

Geologia

Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent municipiului Iasi este situat in partea central-estica a Platformei Moldovenesti si reflecta intru totul ansamblul structural in care se integreaza.

Evolutia paleogeografica: in fundamentul regiunii se gases vestigii ale unui vechi sistem muntos. Acesta s-a format in timpul cutarilor arhaice si s-a definitivat probabil prin miscarile orogenice din Proterozoicul mijlociu. Cu timpul edificiul muntos format din sisturi cristaline cu intruziuni granitice si-a pierdut mobilitatea orogenica si s-a cratorizat. In consecinta activitatea intensa a factorilor extrni, favorizata de conditiile unei clime calde si aride, a nivelat relieful inalt, transformandu-l intr-o intensa suprafata sculpturala, cunoscuta sub numele de peneplena soclului cristalin precambrian.

In etapele urmatoare de evolutie ca urmare a unor ample miscari de basculare epirogenetice, regiunea a fost acoperita in mai multe randuri de ape marine in care s-au depus sedimente groase al cuverturii. In structura aceste cuverturi se deosebesc mai multe cicluri de sedimentare care au fosilizat suprafetele sculpturale create in perioadele de exondare.

Formatiunile geologice si alcatuirea litologica

Cea mai veche formatie geologica, respectiv soclul Platformei Moldovenesti, care se intalneste in fundamentul orasului, este de varsta precambriana. Ea este constituita din sisturi cistaline, in deosebi gnaise cu intruziuni de granite si granite-gnaisice.

Cele mai noi depozite ce apar pe acest teritoriu sunt cele de terase, cu grosimi de 10-30 m, formate din nisipuri si pietrisuri in baza, argile si luturi leossoide la partea superioara. La acestea se adauga aluviuni din sesul Bahluiului si din cele ale afluentilor sai , precum si argilele si luturile nisipoase.

Relieful

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru totul ansamblului Podisului Moldovei, cu o alcatuire geologica relativ simpla, cu o mobilitate tectonica redusa, cu structura si litologie destul de uniforme.

Morfologia reliefului judetului pune in evidenta prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350 m, in vest si sud, si alta mai joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 -150 m, in nord si nord-est.

Altitudinile maxime, ce depasesc 500 m in nord - vestul judetului, sunt putine si izolate (566 m in Dealul Holm, 555 m in Dealul Berezlogi si 580 in Dealul Mare -

Tudora, de la vest de Harlau). In partea de sud si vest a judetului, altitudinile maxime sunt de peste 400 m (486 m in Dealul Tansa, 450 m in Dealul Santurilor, 454 m in Dealul Runcu, 409 m in Dealul Tatarusi). In Campia Jijiei Inferioare cotele maxime ating doar 232 m in Dealul Turia, la nord - vest de Probota si 240 m in Dealul Dumbrava, la est de Cotnari.

Altitudinile minime se intalnesc in lunca Prutului: 32 m la confluenta Bahluiului

cu Jijia si 28 m la confluenta Jijiei cu Prutul.

Se inscrie pe contactul dintre Campia Moldovei si Podisul Central Moldovenesc.

Ca infatisare, relieful se prezinta sub forma unei serii de coline domoale, insirate pe stanga vaii Bahluiului si de dealuri si platouri mai impunatoare, apartinand Coastei Iasilor, pe dreapta acestei vai. Paraiele cu sesuri frecvent inundabile si orienteaza spre Bahlui.

Tipuri genetice de relief

Derivat prin modelare externa dein vecnea campie sarmatica de acumulare marina, relieful actual al regiunii este, in ansamblul sau, sculptural. Tinand cont de rolul pozitiei stratelor geologice si al alcatuirii lor din roci cu insusiri fizico-chimice destul de diferite , care s-au comportat diferit pe parcursul modelarii, aspectele structurale si litologice ale genezei reliefului sunt si ele reale. De asemenea pe seama produselor denundarii generale, acumulate pe suprafete intinse si la niveluri altitudinale diferites-au creat forme de relief de acumulare. Ca in cuprinsul oricarei arii de veche populare, tuturor categoriilor amintite le se adauga diverse forme de relief antropic.

Terasele Bahluiului : cele sapte terase de versant pe care s-a dezvoltat cea mai mare parte a municipiului Iasi, au altitudini relative de : 20m, 30-40m ; 60-70m ; 95-105m ; 120m ; 130-140m si 160-170m.

Sesurile ocupa suprafete aluviale intinse in partea sudica a orasului, de o parte si de alta a Bahluiului si a Nicolinei. Ele prezinta caracteristici geografice de mare interes pentru stabilirea evolutiei recente a vailor, oferindu-ne, in acelasi timp, spatii intinse care pot fi amenajate si utilizate din plin pentru constructii si alte scopuri economice.

Din punct de vedere geomorfologic, luncile acestea constituie cele mai tinere forme de relief, de virsta holocena, cu o, evolutie in plina dezvoltare, influentata astazi, in mod hotaritor, de activitatea omului.