Monografia Orasului Timisoara

Extras din proiect Cum descarc?

Se povesteste de ani si decenii despre particularitatea spiritului timisorean,
despre specificitatea prin care Timisoara isi impodobeste oamenii care traiesc in ea,
despre sentimentul de admiratie al tuturor acelora care o viziteaza. Caldura cu care
sunt primiti musafirii in capitata banatului, cinstea si harnicia localnicilor, diversitatea
pozitiva etnica si culturala, au dus in lume vestea ca exista un oras in care, oameni de
diferite nationalitati, au invatat ca, impreuna, sa munceasca, sa traiasca si - ceea ce
este cel mai important - sa se intovaraseasca. La hotarul a doua imperii, Timisoara a
reusit sa-si infaptuiasca identitatea sa particulara, dobindind o carte de vizita unica pe
care o poate arata cu mandrie tuturor.
In istoria sa de peste opt secole, orasul a cunoscut suisuri si caderi.
1. Asezare si limite
Municipiul Timisoara este resedinta judetului Timis , situat in plina zona de campie a Banatului, pe ambele maluri ale canalului navigabil Bega. Este asezat la intersectia paralelei de 45?47' latitudine nordica, cu meridianul de 21?17" longitudine estica.
2. Cadrul natural
Timisoara este asezata in sud-estul Campiei Panonice, in zona de divagare a raurilor Timis si Bega. In vatra orasului Timisoara cea mai inalta cota se afla in partea de nord-est, in cartierul "Intre Vii", la 95 m, iar punctul cel mai coborat la 84 m., in vestul cartierului Mehala (Ronat). Pe o distanta de aproximativ 7 km est-vest, diferenta de nivel este de aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanta de cca 5 km, teritoriul orasului coboara, de asemenea, cu cca. 10 m. Vatra orasului se suprapune sesului aluvionar,cu marginile usor mai ridicate , desfasurat in lungul Begai. Din punct de vedere tectonic, orasul Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud. Privind structurile geologice ale zonei, se gasesc depozitele cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - pana la cca 600 m adancime - si cele daciene in facies lacustru si de mlastina, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmeaza formatiunile pontianului si sarmatianului, pentru ca de la 1740 m in jos sa se extinda domeniul fundamentului cristalin.Drept consecinta a alcatuirii petrografice a formatiunilor de suprafata, pe teritoriul Timisoarei se produc si fenomene de tasare, datorate substratului argilo-nisipos . Fenomenul se evidentiaza in cartierele Cetate si Elisabetin, dar si in alte parti unde s-au format crovuri (Ronat).
Timisoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica). Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate, mai rar valuri de frig. Temperatura medie anuala este de 10,6oC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1oC), rezultand o amplitudine termica medie de 22,7oC, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din Campia Romana. Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). 
Teritoriul zonei Timisoara dispune de o bogata retea hidrografica, formata din rauri, lacuri si mlastini. Cu exceptia raurilor Bega si Timis, celelalte rauri seaca adesea in timpul verii. Izvorand din Muntii Poiana Rusca , Bega este canalizata, iar de la Timisoara pana la varsare a fost amenajata pentru navigatie (115 km). Din multimea de brate care existau inaintea canalizarii Begai, in interiorul orasului se mai pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Bega Veche (spre vest, curgand prin Sacalaz). Pe teritoriul orasului se gasesc si numeroase lacuri, fie naturale, formate in locul vechilor meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde, etc.), fie de origine antropica (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita, Mehala, Strandul Tineretului, etc.). Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca panza freatica a Timisoarei se gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5 - 4 m. Apar, de asemenea, ape de mare adancime, captate in Piata Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate si in Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutica, utilizate in scop balnear.
Spatiul timisorean se incadreaza, din punct de vedere geobotanic, in zona padurilor de stejar, distruse in trecut de oameni, pentru obtinerea lemnului necesar construirii cetatii si caselor, cat si pentru castigarea de terenuri cultivabile. In prezent, cu exceptia catorva areale impadurite cu cer si garnita (Padurea Verde, Padurea Bistra, Padurea Giroc, Sag), teritoriul se incadreaza in silvostepa antropogena ce caracterizeaza intrega Campie Panonica. Peisajul este diversificat si de aparitia vegetatiei de lunca, de-a lungul principalelor rauri, in cadrul careia predomina arborii de esenta moale. 
Fauna padurilor cuprinde putine mamifere, reprezentate doar prin cateva insectivore si rozatoare. Pasarile sunt, in schimb, numeroase, unele avand importanta cinegetica (fazanul). Fauna de silvostepa si stepa, desi mai putin variata fata de cea de padure, prezinta un mai mare numar de specii de interes cinegetic (iepurele, caprioara, prepelita, potarnichea, fazanul, etc). In cadrul faunei piscicole, dominanta este specia crapului, alaturi de care traiesc platica, obletul, babusca, sebita, stiuca, suport natural pentru pescuitul sportiv. 
Invelisul de sol din zona Timisoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri si subtipuri incadrandu-se in clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri si protisoluri. Capacitatea generala de sustinere a productiei agricole este mijlocie.


Fisiere in arhiva (2):

  • Monografia Orasului Timisoara.doc
  • Prima Pagina.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!