Munții Apuseni

Muntii Apuseni au urmatoarele limite:la sud Culoarul Muresului, la est depresiunea colinara a Transilvaniei, la vest Dealurile de Vest, iar la nord Valea Somesului, contactul cu Dealurile Salajului si Crasnei si in continuare, Valea Barcaului. 

Munții Apuseni sunt munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuși în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peșteri existente în zonă.

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peșteri (Peștera Urșilor, Peștera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureșului). Altitudinile nu depășesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru și intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuș, Vad Borod, bine populate, așezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălișoara Vântului, Pasul Vârtop și Pasul vanturilor.

Relieful muntilor Apuseni se inscrie ca avand cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea sa peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism.Muntii Apuseni isi impun frumusetea cadrului natural luat in ansamblu, remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale.

Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra, similara sau superioara unor zone carstice consacrate din Europa.Ea intruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vai carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de adancime (pesteri, avene), unele din ele comparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele evidentiindu-se:- chei pitoresti si impresionante, sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba Mica, pe valea Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de la Zugai si Valea Stearpa;- pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca sau din apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, izbucul Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera Ursilor etc;- izbucuri pe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei);- cascade , pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog);- ponoare, doline, in imprejurimile catunelor Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.