Orogenul Carpaților Orientali

Catena Carpatica pe continentul european, reprezinta o unitate geomorfologica semnificativa, care încep de la Poarta Viena – Bratislava (traversata de Dunare) si ajung în Valea Timocului (la sud de Dunare), având o lungime de cca. 1500 km si o suprafaa de 170000 km2. Aceste valori îi aseaza pe locul I în Europa, secondai de Alpi cu o lungime de

1000 km si o suprafaa de 140000 km2.

Carpaii sunt divizai în trei sectoare geomorfologice bine puse în evidena: Carpaii Nord-Vestici, Carpaii de Mijloc si Carpaii Sud-Estici. Acestia din urma au o pondere de 54% din lanul carpatic si se dezvolta aproape în totalitate pe teritoriul României.

Pe teritoriul României, în cadrul Catenei Carpatice, au fost separate unitai fizicogeografice de ordinul II, denumite în raport cu poziia faa de Depresiunea Transilvaniei: Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali si Carpaii Occidentali.

În ce priveste limitele dintre aceste unitai, trebuie sa precizam ca analiza structurilor geologice prin prisma elementelor de tectonica globala si evoluia bazinelor de sedimentare, ledeza pentru urmatoarea divizare:

- Carpaii Orientali – între frontiera de nord si Valea Prahovei;

- Carpaii Meridionali – între Valea Prahovei, Dunare si Culoarul Muresului, incluzând si

Munii Banatului si Poiana Rusca;

- Munii Apuseni – la nord de Culoarul Muresului.

Între unitaile carpatice românesti exista din punct de vedere gelogic niste diferene, care s-au reflectat în trasaturile morfometrice si morfografice ale acestora.

Astfel:

- în Carpaii Orientali exista o zona tipica de flis, în Carpaii Meridionali s-a dezvoltat o zona redusa de flis, iar în Munii Apuseni s-a dezvoltat un flis atipic;

- în toate cele trei unitai exista resturi ale scoarelor oceanice, reprezentate de complexele de roci ofiolitice (roci bazice si ultrabazice);

- în toate cele trei segmente carpatice se gasesc produse ale vulcanismului de subducie, acid si intermediar: aliniamentul de corpuri subvulcanice banatitice, de vârsta paleocena (în Carpaii Meridionali si Munii Apuseni); catenele vulcanice neogene din Carpaii Orientali si Munii Apuseni.

Luând în considerare elementele de evoluie geotectonica si bazinala, arhitectura Orogenului Carpailor Orientali se creioneaza în felul urmatorurmator (Fig. 1):

- Zona cristalino-mesozoica alcatuita din dacidele mediane, care alcatuiete axul central est-carpatic;

- Zona flisului est-carpatic alcatuita din dacidele externe si parial din moldavide; zona flisului se separa în doua subzone: în partea de vest flisul intern reprezentat de pânzele fliului negru, de Ceahlau, Bobu (dacide externe) si Pânza de Teleajen (moldavide), iar în partea de est flisul extern reprezentat de pânzele de Audia, Tarcau si Vrancea (moldavide);

- Zona flisului transcarpatic situat la vest de axul cristalino-mesozoic, care corespunde cu zona pienidelor (continuarea nordica a transilvanidelor);

- Zona de molasa care încheie spre est domeniul moldavidic, reprezentata de depozitele Pânzei subcarpatice (moldavide);

- Zona vulcanitelor neogene formata în urma erupiilor vulcanice din Badenian- Pleistocen, în legatura cu subducia domeniului de platforma est-european sub Orogenul Carpatic;

- Bazinele posttectonice interne: Maramures, Vatra Dornei, Borsec, Bilbor, Dragoiasa- Glodu, ibau, Gheorgheni-Ciuc, Brasov, Comanesti.