Introducere 3 Pozitie geografica ..5 Modul de functionare al centralei nucleare Fukushima 6 Prezentarea generala a accidentului ..7 Situatia prefecturilor afectate 9 Contaminarea ...11 Decontaminarea ...13 Metode de protectie contra radiatiilor .14 Evaluarea evenimentului .15 Urmari .16 Comparatie intre Fukushima si Cernobil 18 Dezastrul de la Fukushima - catastrofa naturala sau eroare umana? ..20 Concluzii .21 Bibliografie .25
Introducere Poluarea radioactiva este o poluare fizica a mediului, ale carui componente, aerul, apa, solul si subsolul, sunt contaminate simultan. De asemenea, biosfera, partial sau in intregime, poate fi afectata sau distrusa prin intermediul elementelor ecosistemelor - abiotice si biotice - care au fost supuse in exces radiatiilor alfa, beta si gama. Poluarea radioactiva este cea mai insidioasa forma de agresiune asupra mediului, "aproape perfecta", deoarece ea este invizibila, incolora, inodora si nu produce durere imediat. Accidentul nuclear este un eveniment nuclear care afecteaza instalatia si provoaca iradierea si contaminarea populatiei ori a mediului, peste nivelurile admise de reglementarile in vigoare. Clasificarea accidentelor nucleare: pierderea agentului de racire; accident cauzat de caldura de dezintegrare; accident de transport; accident cauzat de defectarea echipamentului; accident cauzat de eroare umana; accident cauzat de pierderea sursei radioactive; accident neclasificabil. (Mahaffey, 2015) 11 martie 2011 va ramane, probabil, in istorie drept ziua in care lumea s-a cutremurat: un puternic cutremur, de 9? pe scara Richter, s-a produs in Japonia, in largul coastelor provinciei Tohoku, din nord-estul tarii. Hipocentrul acestuia s-a aflat in largul coastei de est a regiunii Tohoku, la o adancime de 24,4 km. Cutremurul a fost atat de puternic incat a miscat insula Honshu, principala insula a Arhipelagului Nipon, cu 2,4 metri spre est si a deplasat axa pamantului cu cel putin 10 centimetri. Tsunamiul a lovit cu putere, la cateva minute dupa cutremur: valuri de pana la 40 de metri inaltime au patruns pana la zece kilometri in interiorul Insulelor Nipone. Torente uriase de noroi si ramasite de cladiri, masini, nave, vegetatie, au maturat in cale tot. Trenuri de pasageri au fost spulberate de valurile seismice, masinile au fost luate cu totul pe sus, vasele de pescuit au fost asezate pe acoperisul cladirilor de cateva etaje, iar avioanele au fost tarate kilometri buni departe de aeroporturi. Dezastrul de la Fukushima a fost al doilea cel mai semnificativ incident nuclear, dupa cel din 26 aprilie 1986, de la Cernobil, iar cel de-al doilea dezastru a primit clasificarea evenimentului la Nivelul 7 al Scalei Internationale a Evenimentelor Nucleare. Accidentul nuclear de la Fukushima a avut loc la data de 11 martie 2011, la centrala electrica atomica Fukushima din Japonia, ca urmare a cutremurului ce a avut magnitudinea de 9? pe scara Richter, din nord-estul tarii, de la ora 14:46, urmat de un tsunami de mari proportii. Trei dintre reactoare au explodat si material radioactiv s-a raspandit in atmosfera si in ocean. Toti locuitorii, pe o raza de 20 de kilometri, au fost evacuati. Constructia Centralei nucleare de la Fukushima a inceput in 1967, primul reactor fiind inaugurat la data de 26 martie 1971. In anii urmatori, intre 1974 si 1978, au fost inaugurate Reactoarele 2, 3 si 4. Reactoarele 5 si 6, construite in 1978 si 1979, nu au fost avariate la cutremur, dar au fost oprite in 2013. Mai erau in faza de constructie Reactoarele 7 si 8, dar lucrarile au fost anulate, dupa catastrofa din 2011. (Ishikawa, 2015) Pozitie geografica Fig.1 Localizarea centralei Fukushima in cadrul Japoniei Sursa: Klanten et al., 2013 Fig.2 Localizarea centralei Fukushima in cadrul regiunii Tohoku Sursa: Klanten et al., 2013 Modul de functionare al centralei nucleare Fukushima Fig.3 Componenta centralei Fukushima Sursa: Chomsky, 2013 Fig.4 Modul de functionare al reactorului la centrala Fukushima Sursa: Chomsky, 2013 Prezentarea generala a accidentului Centrala nucleara de la Fukushima cuprindea sase reactoare cu apa fierbinte separate, proiectate initial de General Electric (GE) si intretinute de Tokyo Electric Power Company (TEPCO). In momentul cutremurului de la Tohoku, din 11 martie 2011, reactoarele 4, 5 si 6 au fost inchise in vederea pregatirii pentru reincarcare. Cu toate acestea, bazinele lor de combustibil uzat necesitau inca racire. Imediat dupa cutremur, reactoarele 1, 2 si 3, producatoare de electricitate, isi inchid automat reactiile de fisiune sustinute prin introducerea tijelor de control intr-o procedura de siguranta mandatata legal, denumita SCRAM, care intrerupe conditiile de functionare normale ale reactoarelor. Deoarece reactoarele nu au putut genera energie pentru a-si executa propriile pompe de racire, generatoarele diesel de urgenta au venit online, asa cum a fost proiectat, pentru a actiona sistemele electronice de racire. Acestea functionau normal pana cand tsunamiul a distrus generatoarele pentru Reactoarele 1-5. Cele doua generatoare de racire si Reactorul 6 au fost nedeteriorate si au fost suficiente pentru a raci Reactorul 5 invecinat impreuna cu reactorul propriu, evitand problemele de supraincalzire pe care Reactorul 4 le-a suferit. Cel mai mare val de tsunami a fost de 13 metri inaltime si a lovit la 50 de minute dupa cutremurul initial, urmat de inca unul de 10 metri inaltime. Apa a inundat repede camerele in care se gaseau generatoarele de urgenta. Generatoarele diesel inundate au esuat, ducand la o pierdere de putere a pompelor de apa de racire. Dupa ce pompele secundare de urgenta (rulate de baterii electrice de rezerva) au disparut, la o zi dupa tsunami, 12 martie, pompele de apa s-au oprit si reactoarele au inceput sa se supraincalzeasca. Intre timp, in timp ce muncitorii s-au luptat sa furnizeze sisteme de racire reactoarelor si sa-si restabileasca puterea camerelor de control, au existat o serie de explozii chimice hidrogen-aer. Se estimeaza ca reactia de racire a zincului fierbinte in reactorii 1-3 a produs 800-1000 kg de hidrogen gazos fiecare. Gazul sub presiune a fost evacuat din vasul de presiune al reactorului in care a fost amestecat cu aerul inconjurator si, in cele din urma, a atins limitele de concentratie exploziva in unitatile 1 si 3. Nu au existat decese legate de supraexpunerea pe termen scurt la radiatiile raportate din accidentul de la Fukushima, in timp ce aproximativ 18.500 de persoane au decedat din cauza cutremurului si a tsunamiului. Mortalitatea maxima si morbiditatea la cancer in conformitate cu teoria liniara fara prag sunt de 1.500 si 1.800, dar cele mai multe estimari sunt considerabil mai mici in intervalul de cateva sute. In plus, rata de suferinta psihologica in randul persoanelor stramutate a crescut de cinci ori la media japoneza din cauza experientei de dezastru si de evacuare. (Lochbaum et al., 2014)
Andrews, W. (2016), Dissenting Japan: A History of Japanese Radicalism and Counterculture from 1945 to Fukushima, Editura C Hurst & Co Publishers Ltd, Londra Chomsky, N. (2013), Power Systems: Conversations on Global Democratic Uprisings and the New Challenges to U.S. Empire, Editura Penguin Books Ltd, Londra Ishikawa, M. (2015), A Study of the Fukushima Daiichi Nuclear Accident Process: What caused the core melt and hydrogen explosion?, Editura Springer Verlag, Tokyo Itoh, M. (2018), Animals and the Fukushima Nuclear Disaster, Editura Springer International Publishing AG, New York Kingston, J. (2012), Caontemporary Japan: History, Politics, and Social Change since the 1980s, Editura John Wiley and Sons Ltd, Hoboken Klanten, R., Ehmann, S., Losowsky, A. (2013), Around the World: The Atlas for Today, Editura Die Gestalten Verlag, Berlin Lochbaum, D., Lyman, E., Stranahan S.-Q. (2014), Fukushima: The Story of a Nuclear Disaster, Editura The New Press, New York Mahaffey, J. (2015), Atomic Accidents - A History of Nuclear Meltdowns and Disasters: From the Ozark Mountains to Fukushima, Editura Pegasus Books, New York Nishimura Morse, A. (2015), In the Wake: Japanese Photographers Respond to 3/11, Editura Museum of Fine Arts, Boston Pearce, F. (2018), Fallout: A Journey Through the Nuclear Age, From the Atom Bomb to Radioactive Waste, Editura Granta Books, Londra Sutou, S., Doss, M., Tanooka, H. (2015), Fukushima Nuclear Accident: Global Implications, Long-Term Health Effects and Ecological Consequences, Editura Nova Science Publishers Inc, New York Tatsuta, K. (2017), Ichi-f: A Worker's Graphic Memoir of the Fukushima Nuclear Power Plant, Editura Kodansha America Inc, New York
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.