Populația comunei Câineni

INTRODUCRE

O porunca incrustata in granitul muntelui, cu slova latina, din porunca unui rege efemer sau, mai degraba, un imbold al naturii te determina sa te opresti pe Valea Oltului. Un gest de vamuire a vremurilor trecute si prezente si, mai ales, a frumusetilor salbatice si ancestrale. Asezate simetric de o parete si de alta a Oltului asezarile din Tara Lovistei, alcatuiesc impreuna “ o bucata de pamant romanesc ” veche cat istoria muntilor ce o inconjoara.

Tara veche incepe aici, cu sate intemeiate intre pamant si cer, intre ape si broderii de calcar sau granit, temelia marii istorii. Spunem ca radacinile lovistenilor se infig adanc in timpurile ancestrale din care strabate imaginea unui Pons Vetus, podul vechi, aruncat peste apele Oltului panza de argint intre ziduri de cremene. Peste podul vechi au trecut cu sau fara treburi, milioane de pasi. Ecoul lor, amplificat de orgile de piatra, se mai aude si astazi. Au trecut mai intai cei ce l-au costruit, bastinasii geto-daci, apoi legiunile romane in frunte cu insusi Traian imparatul, regii Angevivi, toti manati de dorinta de stapanire a lumii, voievozii romani descalecatori de tara si ostirile lor, capitanii vestiti ai lui Mihai Voda si el insusi in fruntea oltenilor, in drumul catre marele ideal romanesc-Unirea sub un singur sceptru. Siluetele Mariei Teresa cea inflacarata cea firava a unui Franz Joseph cu pas sovaielnic, sau cea a augustului Cezar-Carol VI, mai staruie ca stafii ale trecutului printre ecouri de nume si fapte. Pe unele, istoria le-a glorificat, pe altele le-a acoperit de tarana uitarii. Inceputul de secol XX in Tara Lovistei a foast zbuciunat, ca de altfel intreaga istorie a acestor tinuturi. Siluete cenusii s-au strecurat hoteste peste piscuri, otelele au scuipat foc acoperind cu semnul mortii marginile de drumuri firave .

Cei ce au venit cu gand misel, au sfarsit in aceste pamanturi sau au fugit lotreste, purtand pe umeri povara unei rusinoase infrangeri.

Vremurile s-au scurs, alti calatori s-au perindat pe drumurile Oltului, catre Ardeal si invers. S-au scris pagini numeroase, numai dintre personalitatile romanesti de referinta din domeniul istoriei, geografiei, sociologiei, etnografiei, literaturii, peste douazeci de nume au amintit mai mult sau mai putin de Tara Lovistei. Multi dintre ei sunt fii ai acestor locuri, a caror ” radacina blagorodna si batrana ” ii tine legati de generatii de Loviste. Prin unicitatea stilului, case si biserici vechi, atatea cate s-au mai pastrat, locuitorii Lovistei sunt unici prin cerbicia cu care isi pastreaza traditiile, sunt adevarate comori ale istoriei si arhitecturii populare romanesti. Impotriva tuturor aparentelor impuse de necesitatea de a tine pasul cu mersul vremurilor spre modernitate , traditiile si obiceiurile locuitorilor de aici vor determina , probabil prin insistente, infiintarea unui laborator zonal de etnografie si folclor intr-un spatiu cu adevarat mioritic .

Din apele Oltului, istoria si lectiile ei urca vertiginos spre dantelaria alba de calcar ce spinteca orizontul in mii de franjuri. Lovistenii au doar un petic de cer. Zarile lor sunt limitate de labirintul de piatra prin care se strecoara apele Oltului si ale altor paraiase “ nebune ” , izvorate din adancul pamantului si razbatand catre “ leaganul de piatra al legendei ” .

Situarea geografica a facut din “ Tara Lovistei ” un spatiu de tranzit si legatura intre populatiile de pe versantii Muntilor Fagaras, cu un rol insemnat in dezvoltarea economica, culturala si sociala. Un studiu a lui C.Balosu-Duncan, in care arata, intre altele ” Tara Lovistei , la o privire geografica, ar parea un spatiu inchis, o caldare inconjurata pe marginile sale de munti. Istoria a facut insa ca ea sa fie la intersectia drumurilor dintre Tansilvania, Oltenia si Muntenia. Binecuvantata prin frumusetile sale naturale, Lovistea era descrisa si perceputa de N. Iorga la inceputul secolului al XX lea, ca o sinteza a pamantului romanesc, ca un topos aflat la raspantii, mirific prin frumusetile si istoria sa ” .

Evoca in acelasi timp, vechime istorica si specificitate geografica, trasaturi pentru care acest “ tinut ” poate fi considerat reprezentativ. Tara Lovistei este un dat geografic ” lasat de la Dumnezeu ” si care apoi a facut istorie datorita celor care l-au locuit, lovistenilor.

1.Localitatea Caineni -Pozitie teritoriala

LEGENDA: 1.Depresiunea Lovistei 4.Muntii Olanestilor 7.Muntii Piatra Craiului

2.Culoarul Central Fagarasan 5.Muntii Cozia-Ghitu 8.Muntii Tagla

3.Masivul Vanturarita-Buila

Fig.1.LOCALIZAREA COMUNEI CAINENI IN CADRUL DEPRESIUNII LOVISTEI DIN CARPATII MERIDIONALI (dupa Lucian B.,2007)

In cadrul judetului Valcea, Lovistea geografica reprezinta o uriasa depresiune intramontana ce desparte Carpatii Meridionali in doua grupe mari de munti: Fagaras si Parang. Tara Lovistei include, pe langa partea depresionara si partea de sud-vest a Muntilor Fagaras si pe cea de est a Muntilor Parang, adica Muntii Lotrului, de o parte si de alta a Oltului. Partea depresionara se desfasoara pe culoarul longitudinal al defileului Turnu Rosu-Cozi, si reprezinta intranduri in partile meridionale ale Muntilor Fagaras si Lotru. Lovistea din stanga Oltului are o suprafata de 384km2, din care partea locuita reprezinta aproximativ 150 km2, iar Lovistea din dreapta Oltului are o suprafata de 900km2. Tara Lovistei este strabatuta de soseaua nationala E81/DN 7, Ramnicu Valcea-Sibiu. Orice calatorie de studiu in Loviste este-putin spus-interesanta.