Populația romano-catolică a Județului Bacău

Cuprins proiect Cum descarc?

Introducere 4 
Capitolul 1. Populaţia romano-catolică 8
Subcapitolul 1.1 Evoluţia cronologică a populaţiei catolice 8
Subcapitolul 1.2 Populaţia catolică actuală 14
Capitolul 2. Repartiţia teritorială a populaţiei romano-catolice 18
Subcapitolul 2.1 Repartiţia populaţiei la nivel judeţean 18
Subcapitolul 2.2 Particularităţi ale repartiţiei teritoriale 22
Capitolul 3. Dinamica naturală a populaţiei 26
Subcapitolul 3.1 Generalităţi 26
Subcapitolul 3.2 Mişcarea naturală a populaţiei 28 
Capitolul 4. Mobilitatea teritorială a populaţiei 38
Subcapitolul 4.1 Migraţia istorică 38 
Subcapitolul 4.2 Migraţia postdecembristă 43
Capitolul 5. Structura populaţiei 56
Subcapitolul 5.1 Structura socio-culturală 56
Subcapitolul 5.2 Structura demografică şi economică 63
Concluzii 72
Lista figurilor, tabelelor şi fotografiilor 74
Bibliografie 76


Extras din proiect Cum descarc?

Populaţia reprezintă o colectivitate formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp şi într-un teritoriu bine delimitat. Multiplele referiri la care poate face trimitere termenul de populaţie explică existenţa mai multor ştiinţe axate pe studiul acestei noţiuni. Geografia populaţiei este una dintre aceste ştiinţe. Modul de abordare a subiectului fiind unul divers, este corect să împărţim geografia populaţiei în patru compartimente de studiu, pentru o acoperire echitabilă a aspectelor ce ţin de populaţie: distribuţia spaţială a populaţiei, dinamica populaţiei, structurile demografice, socio-culturale, socio-economice şi mobilitatea populaţiei.
Identificarea componentelor sus menţionate în spaţiul geografic (suport al acestora) obligă geografia populaţiei să apeleze la o serie de discipline socio-umane, situaţie ce îi conferă un statut interdisciplinar. Istoria, etnografia, sociologia, statistica, demografia, politologia, economia, sunt cele care cimentează studiul geodemografic. Prin viziunea sa analitică şi sintetică, geografia populaţiei este îndreptăţită să efectueze studii particulare şi generale asupra populaţiei, ajutată de ştiinţele enumerate mai sus.
Istoria este ştiinţa care are cele mai vechi legături cu geografia, permiţându-i celei din urmă să urmărească în timp şi spaţiu evoluţia societăţilor umane. Pentru geograf, etnografia oferă posibilitatea de a urmări modul în care obiceiurile şi tradiţiile transmise pe parcursul generaţiilor îşi lasă amprenta asupra populaţiei studiate, oferindu-i nota de particularitate faţă de celelalte colectivităţi din jur (ce anume o transformă în „ethnos”).
Sociologia, prin studiul relaţiilor sociale oferă posibilitatea geografiei să traducă comportamentele sociale consacrate, devenite tipare, în realităţi sociale. Statistica este definită ca fiind ştiinţa care studiază fenomenele de masă ce se manifestă în anumite condiţii date, într-un timp şi spaţiu variabile. Cum statisticianul are doar dreptul de prelucrare corectă a datelor, este la latitudinea geografului să utilizeze bazele de date pentru a exprima legităţi cu privire la evoluţia unei comunităţi umane. 
Demografia are un raport şi mai strâns cu geografia populaţiei, având „ca obiect de studiu populaţiile umane, tratând dimensiunea, structura, evoluţia, şi caracteristicile lor generale, considerate în special din punct de vedere cantitativ” – Dicţionarul demografic multilingv (ediţia a doua, versiunea franceză, 1981). Politologia lucrează aproape cu geografia populaţiei, pe baza evaluării efectivelor umane mediul politic luând decizii cu privire la îmbunătăţirea structurii demografice, a caracteristicilor instructiv-educative ş.a. ale populaţiei. De asemenea, geografia populaţiei poate urmări în timp impactul acestor decizii asupra contingentului demografic. 
Economia este direct interesată de evoluţia caracteristicilor unei populaţii, omul fiind perceput în dublul său rol de producător-consumator. Studiile de geodemografie axate pe structura socio-economică a populaţiei întregesc tabloul făcut colectivităţii umane.
Metodologia de lucru utilizată urmăreşte să creeze o lucrare unitară, prin diferitele metode şi principii abordate. Principiile şi metodele folosite stau la baza ideii de proiect metodologic, sau cu alte cuvinte prezintă gândirea care stă în spatele lucrării de licenţă propriu-zise. 
Cercetarea presupune doar un pas din munca realizării unei lucrări, teoria fiind cea care dă formă şi sens materialului acumulat, pentru ca produsul final să fie o prezentare coerentă şi solidă a unei idei geografice. 
În stabilirea unei strategii de lucru, metoda geografică este în lucrarea de faţă metoda cadru; ea conţine parametrii care condiţionează alegerea unor metode adecvate redactării unui proiect cu valenţe geografice.
La o primă corelare a principiilor conţinute de metoda geografică cu tema aleasă, „Populaţia romano-catolică din judeţului Bacău”, rezultă includerea tematicii alese în domeniul ştiinţific al geografiei şi anume a geografiei populaţiei. Concret, lucrarea rezonează cu principiile spaţialităţii (judeţul Bacău), a integrării fenomenelor (populaţia romano-catolică) şi a evoluţiei lor în timp (de la atestarea documentară a populaţiei studiate şi până la situaţia ei prezentă). 
Prin urmare, este îndreptăţită utilizarea unui set de metode ştiinţifice atribuite geografiei: metoda observaţiei, metoda cartografică, metoda deductivă şi inductivă, metoda analizei şi sintezei, metoda comparaţiei şi metoda istorică.
În cazul temei abordate, metoda observaţiei aduce o contribuţie marginală studiului, în geografie observaţia fiind utilizată pentru a surprinde evoluţia peisajului geografic. Pentru lucrarea de faţă, metoda îşi dovedeşte utilitatea în identificarea amprentei socio-culturale a populaţiei romano-catolice pe cuprinsul judeţului Bacău. De exemplu, urmărind numărul de biserici construite de această comunitate, se poate creiona o idee cu privire la influenţa acestui grup religios în societate, a puterii economice dar şi a vitalităţii demografice.
O altă metodă ştiinţifică, metoda cartografică se referă la reprezentarea grafică la o scară redusă a fenomenelor studiate, harta fiind instrumentul de bază a geografului. Realizarea acestei teme a presupus însuşirea unor cunoştinţe în utilizarea de programe de cartografiere, pentru a crea o imagine grafică corectă a fenomenului studiat. Utilizarea programelor Phildigit 2.2, Philcarto 5.5 şi Adobe Illustrator CS3 în realizarea hărţilor tematice au facilitat în acelaşi timp creearea unei imagini coerente şi continue a temei studiate dar au şi acţionat ca suport vizual pentru partea scrisă a proiectului. Hărţile au fost realizate într-o manieră care, chiar dacă ar fi supuse unei analize separate de partea scrisă ar reuşi să oferă o imagine de ansamblu nu mai puţin valoroasă. Menţionarea câtorva titluri de hărţi confirmă spusele anterioare: „Etnii şi confesiuni în România – 2002”, „Structura confesională a populaţiei din Moldova Apuseană 2002”, „ Structura etnică, lingvistică şi confesională a judeţului Bacău


Fisiere în arhivă (1):

  • Populatia Romano-Catolica a Judetului Bacau.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 5€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!