Potențial turistic hidrogeografic Lotru-Latorita-Căpățânii

Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul grupei apartine bazinului hidrografic al raului Olt (mijlociu si inferior) care strabate relieful in trepte al judetului de la nord la sud. In functie de caracteristicile fizice si geografice ale zonelor strabatute, raul Olt se caracterizeaza prin doua sectoare ale bazinului hidrogeografic: sectorul de nord al judetului care corespunde zonei muntoase si sectorul de sud care corespunde zonei deluroase.Raurile din sectorul muntos au un potential hidro-energetic important. Pe raul Olt si pe raul Lotru s-au construit mai multe lacuri de acumulare in scop hidroenergetic si de alimentare cu apa (Calimanesti, Daesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani). Intre lacurile artificiale mai importante sunt Vidra si Bradisor. De asemenea exista cateva lacuri de origine glaciara (Calcescu, Zanoaga Mare, Iezerul – Parang, Gauri) si lacurile din bazinul raului Latorita (Iezerul Latoritei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul). Apele lacurilor sarate de la Ocnele Mari si Ocnita sunt folosite in scopuri terapeutice. In arealul grupei, Oltul primeste numerosi afluenti intre care Boia, Baiasu, Salatrucel, Topolog (pe stanga), Calinesti, Lotru, Muereasca, Olanesti, Bistrita, Luncavat, Oltet si Cerna (pe dreapta). Debitele acestor rauri sunt relativ bogate si au curgere permanenta datorita precipitatiilor abundente. Apele subterane se intalnesc in acviferul local si in straturile discontinui si formeaza adesea izvoare. Apa se aduna in depozite diferite, cum ar fi: in depresiunea Lovistea in calcar, cremene, marna, conglomerate; in sectorul dealurilor si in depresiunile sub-carpatice, in depozite de calcar, marna si calcar, cremene, conglomerate, argila rosie, marna, argila, tuf vulcanic si nisip. In general, in zona sub-carpatica la limita intre conglomerat si marna cu diferite compozitii chimice apar izvoarele cu apa minerala. Izvoare minerale sulfuroase se intalnesc la Calimanesti - Caciulata, Olanesti, Govora, Muereasca, Dobriceni, Bunesti; izvoare cu oligo minerale – la Ramnicu Valcea, Mateesti; izvoare clorate la Ocnele Mari, Ocnita, Otesani, Pietrarii de Sus; izvoare iodate la Gorunesti. este străbătut de o reţea hidrografica relativ densă şi are întreaga suprafaţă cuprinsă în bazinul hidrografic Olt.

Resursele de apă ale judeţului sunt constituite din ape de suprafaţă (râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale) şi ape subterane.

Categoria de resurse Resursa potenţiala

mil. mc Resursa tehnic utilizabilă

mil. mc

Râuri interioare 4.697,00 1440,00

Ape subterane 163,17 108,70

TOTAL 4860,17 1548,70

Indicator de calitate C.M.A. Sectiuni de control pe raul Olt

mg/l Caineni Ramnicu Valcea Babeni Dragasani

pH 6,5-8,5 7,9 8,0 8,0 7,8

suspensii - 155,4 47,5 58,5 70,55

Cloruri - Cl 250 43,3 25,5 142,69 125,3

Azotati - NO3 10 10,3 6,3 7,39 6,76

Amoniu - NH4 1 0,82 0,62 0,73 0,61

Azotiti - NO2 1 0,28 0,22 0,21 0,21

Sulfati - SO4 200 63,4 36,25 48,0 45,0

CCO-Mn 10 7,11 8,77 11,6 11,07

Lotrul are apa care se incadreaza in categoria I de calitate, de la izvor pana la varsare, ceea ce il face sa reprezinte principala sursa de alimentare cu apa a orasului Ramnicu Valcea.

Oltetul are apa de pe cursul superior (care se gaseste in judetul Valcea) incadrata in categoria I de calitate.

Topologul se incadreaza si el in categoria I de calitate.

O situatie deosebita prezinta raul Luncavat, care cu putin inainte de confluenta cu raul Olt, este puternic poluat, datorita evacuarii de ape uzate neepurate provenite de la fermele de pasari si suine din localitatea Babeni.

Celelalte rauri din reteaua hidrografica, de mica importanta, nu pun probleme sub raportul calitatii.

Starea lacurilor

In perioada 1960 – 1982 au fost construite 14 lacuri de acumulare, 3 pe raul Lotru si 11 pe raul Olt care au folosinte multiple. Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind in unele lacuri in cantitati excesiv de mari. Cele mai afectate sunt lacurile Malaia (depuneri de terasit de la exploatarea de mica de la Cataractele Lotrului), Daesti si Ramnicu Valcea (depuneri de aluviuni aduse de torenti si afluenti), care au cuveta colmatata in proportie de 50%. Concentratiile indicatorilor de calitate cei mai reprezentativi se situeaza in limite normale. Indicatorii de eutrofizare (azotul si fosforul) nu depasesc pragul de alerta, deci nu se inregistreaza pericolul producerii fenomenelor nedorite (infloriri algale, scaderi ale saturatiei in oxigen etc.). In ceea ce priveste calitatea globala a apei din lacurile de acumulare de pe raurile Olt si Lotru se pot afirma urmatoarele:

Lacurile de acumulare Vidra si Bradisor prezinta o apa bine oxigenata, saraca in nutrienti si in plancton care permit incadrarea lor din punct de vedere biologic in categoria oligosaproba;

Lacurile de acumulare Daesti, Ramnicu Valcea, Babeni, Zavideni, si Dragasani, fiind mai expuse activitatilor antropice, calitatea lor variaza in functie de calitatea evacuarilor. Apa este suficient oxigenata, dar este mult mai bogata in nutrienti si prezinta plancton diversificat. Din punct de vedere biologic aceste lacuri se incadreaza in categoria mezotrofa.