Poziția Județului Dâmbovița în cadrul regiunii Sud-Muntenia

INTRODUCERE

Dezvoltarea economica si sociala a judetului Dambovita,in scopul cresterii conditiilor si nivelului de trai al intregii populatii a judetului,reprezinta principalul obiect de activitate a Consiliului Judetean.Toate eforturile sunt concentrate astfel incat aceasta entitate administrativa sa devina competitiva la nivel regional,national si european,prin identificarea,asigurarea si valorificarea la maximum a mijloacelor materiale si financiare de care dispune judetul.

Direcţiile majore în îndeplinirea acestui obiectiv se regăsesc în programele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii rutiere şi tehnice, mai ales în mediul rural, de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, a serviciilor sociale şi de sănătate, de dezvoltare şi extindere a centrelor de afaceri şi, nu în ultimul rând, de relansare culturală a judeţului pe plan intern şi internaţional.Toate programele Consiliului Judetean au vizat creşterea calităţii standardului de viaţă în mediul urban şi mai ales în mediul rural, relansarea economică şi reducerea şomajului în special în zonele afectate deprocesul de restructurare industriala.Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judetului.

Capitolul 1

Situatia socio-economica a Judetului Dambovita

Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizat stfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Resursele subsolului sunt variate, cele mai importante fiind zăcămintele de ţiţei şi gaze. Relieful judetului este diversificat, fiind dispus în trei trepte de relief care se succed de la N spre S, pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9%), dealuri (41%) şi câmpii (50%).

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 comune şi 353 sate.

Populaţia judeţului Dâmboviţa, în anul 2009, este situată preponderent în mediul rural, respectiv 69,13%, de altfel, soldul migraţiei interne determinat de schimbarea domiciliului în mediul rural este de +1872 la nivelul anului 2009.

Pe de altă parte, dacă luăm în considerare utilităţile publice de care beneficiază localităţile judeţului, aşa cum rezultă din Tabelul nr. 5, deşi în creştere, sunt insuficiente, deci se poate aprecia ca şi judetul Dâmboviţa are un caracter preponderent rural.

Forţa de muncă

Resursele umane din judetul Dâmboviţa sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, populatia ocupata insumeaza 198,5 de mii persoane, respectiv 37,43% din totalul populatiei, cu o scădere de 4300 persoane faţă de anul 2008.

Populatia ocupata civila a judetului Dâmboviţa,

pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului)

mii persoane

Judeţul Dâmboviţa 2008 2009 2010 2011

Total economie 199,1 198,5 202,8 198,5

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 76,8 72,4 70,9 69,9

Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 0,1 0,14

Industrie –total- 49,2 49,2 49,8 49,9

din care:

Industrie extractivă 5,1 3,7 3,8 3,5

Industrie prelucrătoare 41,3 43,2 43,5 43,9

Energie electrică şi termică, gaze si apă 2,8 2,3 2,5 2,5

Construcţii 5,3 5,8 6,4 7,8

Dâmboviţa 2008 2009 2010 2011

Comerţ 24,3 25,1 27,3 24,2

Hoteluri şi restaurante 3,0 2,8 2,7 2,8

Transport, depozitare şi comunicatii 8,4 9,6 10,8 10,1

Intermedieri financiare 1,0 0,9 1,0 1,0

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 7,1 8,0 8,5 8,0

Administraţie publică şi apărare 3,8 4,2 4,9 5,1

Invăţământ 9,3 9,1 9,1 9,2

Sănătate şi asistenţă socială 7,8 8,2 8,2 8,5

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 3,0 3,1 3,1 1,9

Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.

Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43,0 km la 100 de km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-se sub media naţională de 4,8 km la 100 km2.

În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).