Republica Azerbaijan

Azerbaidjan este o țară situată între Asia și Europa, în Caucaz. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Marea majoritate a populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației sunt turci și musulmani, este o republică laică și unitară. Azerbaidjan a fost prima încercare reușită de a stabili o republică democratică și seculară în lumea musulmană. Azerbaidjanul este unul dintre membrii fondatori ai GUAM, precum și ai Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, iar în septembrie 1993 a aderat la Comunitatea Statelor Independente.

Azerbaidjan include Republica Autonoma Nahcivan, in cadrul careia intra oraşe cu subordonare centrala – Nahcivan, Djulfa, Ordubad, precum şi raioanele Babek, Kangarli, Sadarak, Sahbuz şi Sarur. Republica Azerbaidjan este impartita in 65 raioane administrativ-teritoriale. In prezent 7 raioane ale Republicii Azerbaidjan, inclusiv Karabahul de Munte, se afla sub ocupatia totala sau partiala a Armeniei.

Suprafata: 86,600 sq km. Lungimea granitelor terestre: 2,646 km. Frontierele cu tarile vecine: Armenia - 1007 km, Georgia - 480 km, Iran - 756 km, Russia - 390 km, Turkey – 13km Regiuni: Republica Azerbaijan consista din 65 regioni, 69 orase, 13 regioni urbane, 130 de asezari urbane si 4354 asezari rurale.

Abşeron, Ağcabədi, Ağdam, Ağdaş, Ağstafa, Ağsu, Astara, Balakən, Beyləqan, Bərdə, Biləsuvar, Cəbrayıl, Cəlilabad, Daşkəsən, Dəvəçi, Fizuli, Gədəbəy, Goranboy, Göyçay, Hacıqabul, Xaçmaz, Xanlar, Xızı, Xocalı, Xocavənd, İmişli, İsmayıllı, Kəlbəcər, Kürdəmir, Qax, Qazax, Qəbələ, Qobustan, Quba, Qubadlı, Qusar, Laçın, Lerik, Lənkəran, Masallı, Neftçala, Oğuz, Saatlı, Sabirabad, Salyan, Samux, Siyəzən, Şamaxı, Şəki, Şəmkir, Şuşa, Tərtər, Tovuz, Ucar, Yardımlı, Yevlax, Zaqatala, Zəngilan, Zərdab. Orasele mari Baku, Ali Bayramly, Ganja, Khankendi, Lankaran, Mingechevir, Naftalan, Sumqayit, Shaki, Shusha, Yevlakh.

Procesul de edificare

Scurt istoric - Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizației, fiind o țară cu o istorie străveche și bogată, pe teritoriul căreia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogată moștenire pentru tezaurul culturii mondiale. Descoperirea peșterii Azîh - unul dintre primele locuri unde a trăit omul, precum și a unor obiecte din epoca de piatra, demonstrează ca Azerbaidjanul a intrat în zona unde au trăit antropoizii. Procesul de formare a triburilor în această zonă a durat din mil. III până în sec I i.C. Primele formațiuni politice au apărut pe teritoriul Azerbaidjanului în sec IX i.C. Statul Manna, care avea un nivel ridicat de dezvoltare economică și culturală, ai cărui locuitori credeau în fenomene naturale, Soare și Lună.

La inceputul sec. VI i.C. Manna a fost cucerită de Media și religia oficială a devenit zoroastrismul, a cărui răspândire era legată de numeroasele zăcăminte de țiței și gaze, surse naturale de foc. Un rol important în istoria străveche a Azerbaidjanului l-au jucat statele Atropatena și Albania Caucaziană. Denumirea deAtropatena, provenită de la numele conducătorului ei, Atropat, s-a transformat mai târziu în Azerbaidjan. Anume în Atropatena a început procesul de formare a națiunii azere. În sec. III-V pe teritoriul Azerbaidjanului s-a răspândit creștinismul. Odată cu apariția în Transcaucazia a bisericilor creștine, viața laică și spirituală a căpătat un nou impuls de dezvoltare. La inc. sec. V a fost alcătuit alfabetul alban, care a impulsionat dezvoltarea învățământului. Multe monumente unice culturale ale literaturii și arhitecturii s-au păstrat până în zilele noastre.

La începutul sec. VIII Azerbaidjanul a fost cucerit de arabi si a devenit o parte a califatului arab sub denumirea vilaiat Arran. În aceasta perioada islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții si culturi. Azerii, ca si alte națiuni care au adoptat islamul, se numeau musulmani si contribuiau la dezvoltarea culturii musulmane. În acea perioadă Azerbaidjanul a îmbogățit tezaurul culturii mondiale, dând lumii mulți savanți, poeți și arhitecți iluștri. În perioade diferite ale evului mediu, pe teritoriul Azerbaidjanului s-au evidențiat formațiunile statale Qaraqoyunlu, Agqoyunlu și statul Safevizilor. Rutele comerciale dintre Europa și Asia au făcut ca Azerbaidjanul, care se afla la intretaierea lor, să intre în sfera de interese ale altor state. Cu toate acestea, în sec. XVIII pe teritoriul Azerbaidjanului au apărut state independente – hanate. Însă diferendele dintre Rusia, Turcia și Iranul, care s-au accentuat in sec. XVIII-XIX, au transformat Azerbaidjanul intr-o arena a războaielor. În baza tratatului de la Turkmanciai (1928) Rusia și Iranul au împărțit intre ele Azerbaidjanul istoric: partea de nord a revenit Rusiei, iar cea de sud Iranului. Acum, în Iran trăiesc în jur de 25-30 milioane de azeri.

După Primul Război Mondial, în anul 1918, a fost fondată Republica Democratică Azerbaidjan, devenind astfel prima republică dintre țările musulmane. A putut exista până în 1920, când a fost ocupată de armata sovietică. Azerbaidjanul și-a recâștigat independența în 1991.