Rezervatia Naturala Delta Dunarii

Extras din proiect Cum descarc?

Delta Dunarii este darul suprem pe care ,,frumoasa Dunare albastra" il face uscatului inainte de a-si contopi apele sale cu acelea ale Marii Negre.
Coborind din sferele imaginatiei poetice la citeva cifre, vom putea ilustra mai bine ce reprezinta Dunarea si delta sa in contextul geografic european si cel al Romaniei.
Al doilea fluviu al Europei, ca marime, Dunarea isi trage apele (impreuna cu cei 120 afluenti ai sai) de pe o suprafata de nu mai putin de 805 300 km2, ceea ce inseamna ca bazinul ei de receptie este de 3,5 ori mai intins decit suprafata Romaniei, reprezentind cam a treisprezecea parte din continentul nostru.
Pina a ajunge sa-si verse apele in Marea Neagra, Dunarea strabate 2 860 km, pe care-i parcurge trecind sau atingind tarmurile a opt tari: R. F. Germania, Austria, R. S. Cehoslovaca, R. P. Ungara, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Bulgaria, Republica Socialista Romania si U.R.S.S. In acelasi timp, trei capitale europene se oglindesc in apele sale: Viena, Budapesta si Belgrad. De la izvor pina la varsarea in mare, in linie dreapta, Dunarea ar avea de strabatut un drum mult mai scurt -- 1 630 km. De la primul contact cu pamintul Romaniei, la Bazias, si pina la varsarea in Marea Neagra, drumul Dunarii are o lungime de 1 075 km.
Populatia tarilor strabatute de Dunare insumeaza 433 846 000 locuitori. Daca raportam acest numar la intreaga populatie a planetei, inseamna ca aproape fiecare al zecelea cetatean al globului apartine unei tari ce este riverana Dunarii.
Suprafata totala a Deltei Dunarii este de 5 640 km2, din care Romaniei ii revin 4 340 km2, iar U.R.S.S. -- 1 300 km2.
Comparata cu suprafetele altor delte din Europa, Delta Dunarii este a treia ca marime. Cea mai mare intindere o ocupa Delta Volgai (13 000 km2), dupa care urmeaza Delta Kubanului (9 000 km2). In aceeasi ordine a suprafetelor, dupa regiunea de la gurile Dunarii, urmeaza Delta Terekului (4 000 km2), Delta Fadului (2 500 km2), Vistulei (l 500 km2), Ronului (1 000 km2), Ebrului (400 km2) s.a.
Dunarea si delta sa sint cunostinte vechi ale omenirii. Despre Dunare au vorbit popoarele antichitatii. Egiptenii si grecii ii spuneau Istros, romanii foloseau doua denumiri: Danubius pentru partea superioara, adica pina la actualele Porti de Fier, si Ister sau Istru -- pina la varsare.
Despre gurile Dunarii ne vorbesc istoriografi, geografi si calatori ai antichitatii. Printre acestia, ,,parintele istoriei" (altii il numesc si al turismului...), Herodot (484--425 i.e.n.) care a vizitat intre anii 454 si 447 i.e.n. intre alte locuri si gurile Dunarii, a lasat pretioase insemnari despre delta. Istoricul Polibiu (201--120 i.e.n.) ne-a lasat si el informatii asupra importantelor cantitati de mil aduse de fluviu in mare si asupra unui banc submarin primejdios pentru navigatie. Marturii pretioase ne sint aduse de geograful, etnograful si calatorul Strabon (58 i.e.n. -- 25 e.n.), de Ptolomeu Claudiu, geograf si matematician din Alexandria, si de altii.
Unii mari conducatori de state ai trecutului au cunoscut si ei fluviul si delta sa. Nu putem sa nu amintim de Darius Histaspe al persilor (521--485 i.e.n.), Filip al II-lea, regele Macedoniei, si fiul sau Alexandru cel Mare (sec. IV i.e.n.), carora li se atesta prezenta la Dunarea de Jos.
Elementul autohton geto-dac, care a locuit din vremuri stravechi aceste meleaguri, s-a aflat in repetate rinduri, de-a lungul veacurilor, sub apasarea migratiilor unor popoare sau a ocupatiilor straine. Istoria insa a pastrat numeroase dovezi asupra continuitatii populatiei bastinase de aici.
Dar nu numai drumurile istoriei s-au incrucisat aici, ci si cele literare. Poetul Ovidiu, exilat de imparatul August pe malul Pontului Euxin, a lasat posteritatii neuitate versuri, in care se simte gustul amar al singuratatii si al unui dor nestins de Roma. Cu multe secole mai tirziu, alte condeie inspirate au fost atrase de enigmatica zona a deltei. Astfel, gurile Dunarii n-au scapat ochiului atit de sensibil al marelui scriitor francez Jules Verne. In una din povestirile sale, Keraban le Tetu, el zugraveste peisaje din Delta Dunarii, unde pe linga aspecte realiste apar ici-colo si anticipari verniene. De asemenea, spre aceasta regiune isi indreapta atentia mai multi scriitori romani, intre care Alexandru Vlahuta, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Dinu Pillat si altii, care au cules pe paleta talentului lor o variata gama de culori spre a zugravi pitorescul tablou al deltei.
Atentia acordata Deltei Dunarii nu s-a limitat numai la oamenii de cultura romani. Publicisti straini de prestigiu, printre care elvetianul Hans Leunberger in cartea sa Rumanien spune ca delta este cea mai mare regiune naturala din Europa, iar ziaristul Luis de Fries, din Londra, afirma patetic: ,,Delta ? O imensa pace. O pace infinita. O vasta intindere de apa si stuf... Vasta si reconfortanta, inspirind o liniste si un calm desavirsit".
Dar nu numai literatura a adus regiunii de la gurile Dunarii numeroase si binemeritate omagii. Proslavirea frumusetii ei s-a facut si se face prin cele mai moderne mijloace de difuzare: cinematografie, radioteleviziune, presa etc., etc.
In afara de personalitati consacrate, simplii turisti din diferite tari au lasat impresii scrise, preluate si publicate in ziarul ,,Delta" din Tulcea, care, adunate la un loc, ar putea forma un volum omagial de proportii. Spicuim doar citeva din aceste impresii bogate in semnificatii: ,,Am vazut drumul de balada al Dunarii si as fi dorit ca aceasta zi sa fie fara sfirsit" (Louise Carel -- Franta); ,,Delta Dunarii ? Un vis si o realitate in acelasi timp!" (Rot Johanssen -- Suedia); ,,Voi reveni in acest minunat colt, unde natura are un farmec deosebit, unde emotia te stapineste la tot pasul" (Marie Hanghen -- Norvegia) s.a.
Cartile despre Delta Dunarii se bucura, de asemenea, de atentia publicului european. O dovedesc solicitarile de carti pe aceasta tema ale diferitelor edituri din Europa. Interesul pentru regiunea deltei se leaga de aspectele stiintifice, de tablourile peisagistice, precum si de posibilitatile de valorificare economice ce le ofera.
Cercetarea stiintifica in Delta Dunarii si regiunile limitrofe a capatat, mai ales in anii de dupa 23 August 1944, valente noi. Cunostintele despre regiunea deltei au cuprins diferite discipline: geologie, arheologie, istorie, biologie, etnografie etc., etc. Au fost create puternice organisme de cercetare, intre care echipele Comitetului geologic, Institutul de cercetari si proiectari Delta Dunarii, Muzeul ,,Deltei Dunarii", Laboratorul veterinar, cercetarea stiintifica a cadrelor didactice din municipiul si judetul Tulcea s.a. -- care au adus o importanta contributie la realizarea unor noi pasi pentru a intelege mai bine ce este Delta Dunarii.
Un important efort stiintific a fost depus in cadrul cercetarii geologice a acestei regiuni si atit in delta propriu-zisa, cit si in regiunea limitrofa, au fost obtinute rezultate deosebite, intre care am putea mentiona si descoperirea unor metale rare (ilmenit, zirconiu s.a.).
Sub aspect arheologic si istoric, cercetarile au condus la rezultate de o mare importanta, demonstrind ca, atit in Delta Dunarii, cit si pe malurile Complexului Razelm (citat in unele lucrari si sub denumirea de Razim, care cu toate ca este adesea integrat geografic in cadrul deltei, isi pastreaza individualitatea si specificul sau), omul a locuit aici din cele mai vechi timpuri. O atesta descoperirile arheologice de pe grindurile Letea, Caraorman, ghiolul Erenciuc, necropolele geto-dacice si romane de la Enisala, precum si cele de la Histria, Argamum (Jurilovca) s.a.
In afara dovezilor arheologice, se poate vorbi si de marturii istorice, intre care mentionam si Cronica de la Nurenberg, Registrum Mundi din anul 1493, care atesta locuirea deltei de catre romani. Dealtfel, in sprijinul acestei marturii sta si faptul ca inca in anul 1710 pe o harta ruseasca (a lui Petru cel Mare) era trecuta denumirea ,,Portita" -- o pretioasa dovada toponimica a prezentei romanilor in aceasta regiune. Venind vorba de dovezi toponimice, mai putem mentiona aici si alte denumiri: Raducu, Rosu, Rosulet, Pochina (Popina), Furtuna (Fortuna) s.a.
Si sub aspect geografic, Delta Dunarii prezinta un interes deosebit datorita unei vaste problematici stiintifice, cu unele aspecte aparent contradictorii. Astfel, aceasta regiune este definita a fi ,,o cimpie aluvionara". Da, dar ce fel de cimpie?... Din suprafata deltei romanesti de 4 340 km2, cca 3 660 km2, adica 84%, se afla sub nivelul Marii Negre. S-ar putea spune oare ,,sub apa?" Si da si nu. Pentru ca din aceasta suprafata numai aproximativ 1 000 km2 reprezinta ,,luciu de apa" (in Delta si Razelm), cca 2 990 km2 fiind acoperiti de vegetatie. Iar in acest cadru, aproximativ 1 350 km2 se poate aprecia ca reprezinta o vegetatie masiva stuficola, avindu-se in vedere ca se vor reda agriculturii in jur de 45 000 ha din partile nordice ale deltei, altadata acoperite cu stuf: Pardina -- Tatainir -- Chilia. Din aceasta cca 300 km2 stuf plutitor, o vegetatie specifica, numita plaur, cu implicatii biologice deosebite, dupa cum se va vedea. Din suprafata de mai sus, de 4340 km2, numai cca 680 km2, adica 16%, reprezinta teren neinundabil, nesupus actiunii schimbatoare a apei. Iata deci ce fel de ,,cimpie" este Delta Dunarii. Pe buna dreptate, contradictorie si originala. Dupa cum se va vedea insa mai tirziu, originalitatea ei nu se opreste aici.


Fisiere in arhiva (1):

  • Rezervatia Naturala Delta Dunarii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!