România în context geopolitic european și mondial - geografie economică și geopolitică

Dacă poziţia geografică a unei ţări este fixă, stabilită de forţele naturii şi exprimată după anumite repere naturale (unităţi de relief, ape, etc), poziţia geopolitică este variabilă în timp, uneori chiar pe termen foarte scurt, în funcţie de modificarea anumitor factori socio-economici şi politici.

Poziţia geografică a ţării noastre o ştim cu toţii, dar poziţia geopolitică a României care o fi oare ?

Pornind de la faptul că, geopolitica este considerată harta mentală a lumii, un stat pentru a-şi identifica poziţia geopolitică trebuie să-şi elaboreze o astfel de hartă în care să-şi prefigureze evaluările privind poziţia şi rolul său, raportul de forţe cu vecinii, contextul regional în care acţionează mediul internaţional şi coordonatele sale de bază.

În acest context, când stabilim poziţia geopolitică a unui stat trebuie să avem în vedere că, de fapt construim un tablou al forţelor prezente şi active în diferite grade pe zona analizată, pentru a repera obiectivele majore, ţintele profunde ale actorilor globali şi modul în care mijloacele fiecăruia sunt implicate prin geostrategii concepute pentru a se putea apropria de scopurile fixate.

Pentru identificarea poziţiei geopolitice a României trebuie să ţinem cont caracteristicile care ne ajută să stabilim poziţia şi locaţia geopolitică a statului;

Atunci când însă stabilim locaţia geopolitică a unui stat trebuie să avem în vedere:

- punctele de interes ale marilor puteri în zona analizată şi impactul acţiunii lor asupra funcţionării acesteia;

- ierarhia statelor din zonă şi a interesele lor;

- valorile culturale şi spirituale predominante în zonă;

- relaţiile acestor state cu marile puteri;

- viziunea fiecărui stat asupra securităţii.

Determinarea locaţiei geopolitice a României pe scena democraţiei globale a crescut în perioada actuală datorită intereselor manifestate de puterile lumii şi pentru avantajele economice şi comerciale plasate în acest spaţiu de contact între mai multe civilizaţii şi continente.

Stabilirea locaţiei geopolitice nu este un demers simplu, acest proces depinde de mai mulţi factori.

Poziţia geografică a României

Poziţia geografică pe continent, este definită de prezenţa a trei componente geografice de însemnătate europeană, incluse în teritoriul sau la hotarele sale; acestea au dat României atributele de:

- ţară carpatică - 2/3 din lungimea totală a catenei carpatice se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre;

- ţară dunăreană - 38 % din cursul total al Dunării ( partea cea mai importantă ca debit şi pentru navigaţie ) se desfăşoară la graniţa României sau în interiorul ţării;

- ţară pontică - prin litoralul de 247 km la Marea Neagră, care deschide căi navigabile spre întreg Oceanul Planetar.

Munţii Carpaţi

Principalul element fizic este reprezentat de existenţa Carpaţilor. Munţii Carpaţi nu se întind doar în România. Ei sunt prezenţi în întreaga Europă centrală şi de sud est în următoarele ţări: Ucraina, Ungaria şi Serbia. Aceşti munţi, care nu sunt aşa de înalţi precum Alpii, se împart în două lanţuri: Carpaţii nord-vestici (Tatra şi Munţii Slovaciei) şi Carpaţii sud estici. 2/3 din întreaga suprafaţă a Carpaţilor se află pe teritoriul actual al României. Dacă avem în vedere doar Carpaţii sud-estici, atunci 8/10 se află pe terioriul român, o zecime revenind Ucrainei şi altă zecime Serbiei. Deci putem spune că România este prin excelenţă o ţară carpatică.

Câteva cuvinte despre particularităţile Munţilor Carpaţi din România.

- Ei formează un adevărat inel care închide în interior Podişul Transilvaniei.

- Munţii direcţionează o distribuţie descrescătoare a unităţilor de relief în cercuri concentrice şi în unităţi mai joase: după munţi vin dealurile, podişurile, câmpiile României, toate formând un tot unitar.

- Nota dominantă, unică în lume, este conferită de faptul că ei au un mare potenţial de habitat. Spre deosebire de alţi munţi, Carpaţii româneşti nu sunt înalţi, nu se termină în creastă, ci în terasă, sunt brăzdaţi de ape, care au o împărţire spaţială simetrică, pornind chiar din centrul munţilor, au multe depresiuni şi multe trecători. Au aceeaşi fizionomie, aceeaşi constituţie geologică, aceeaşi vegetaţie.

Dunărea

Dunărea străbate România pe o suprafaţă de 1075 kilometri. Ea reprezintă al doilea element natural care marchează configuraţia naturală a României. De aceea, ţara noastră mai este definită drept o ţară carpato-danubiană.