Roșia Montană

Introducere

Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate.

Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe dând aspectul specific Munţilor Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate iniţial pentru a folosi activităţii miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Ţarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activităţii miniere.

În apropierea Roşiei Montane se află doua formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic si Dealul Cetăţii.

Capitolul I. Analiza resurselor comunei Roşia Montană

1. Mediul natural

1.1 Suprafaţă. Aşezare geografică

Roşia Montană este o comună din România, situată în judeţul Alba. Se întinde pe o suprafaţă de 4161 ha şi numără 3716 de locuitori. Comuna Roşia Montană cuprinde următoarele sate: Gura Cornei, Corna, Roşia Montană, Bunta, Ignăteşti, Gura Roşiei, Balmoşeşti, Iacobeşti, Ţarina, Blideşti, Bucium Sat, Dogăreşti, Hileşti, Floreşti, Bisericani, Cărpeniş). Roşia Montană este situată la aproximativ 800 m altitudine pe versantul nord-vestic al Carpaţilor Meridionali, în sudul Munţilor Apuseni (la poalele Munţilor Metaliferi), la cca. 80 de km de oraşul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba, la 50 km de oraşul Brad, la 11 km şi respectiv 15 km de alte două oraşe – Abrud şi Câmpeni.

1.2 Vegetaţia. Climă. Hidrologie

Vegetaţia din comuna Roşia Montană este reprezentată de păduri de foioase şi conifere şi de păşuni alpine.

Clima este temperat continentală, tipică pentru zone de altitudine medie (850 m): iernile reci şi lungi - 4-6 - luni pe an şi verile scurte; temperatura medie anuală este cuprinsă între 6-8C, iar temperatura medie a lunilor extreme este de - 4C în ianuarie şi 15C în iulie. Regimul precipitaţiilor se înscrie într-o medie de 800 - 1000 ml/an, iar umiditatea aerului se situează între 72-91 % .

Resursele de apă sunt constituite din ape curgătoare şi ape subterane, inclusiv unităţi lacustre. Localitatea se află în bazinul Arieşului, fiind străbătută de la est la vest de un afluent al acestuia - Roşia, purtând şi numele local de foieş; are debit variabil, ce depinde de acumulările hidrografice din lacurile artificiale. Apele curgătoare care traversează comuna sunt formate din pâraie ce se varsă în Valea Roşiei. În râul Valea Roşie se varsă şi apele subterane rezultate în urma exploatărilor miniere aurifere. Relieful a fost modelat de reţeaua hidrografică, colinele în pantă lină şi platourile sunt de formaţie sedimentară. Munţii Apuseni şi sub-ansamblurile sale geografice sunt repartizate pe mai multe judeţe şi regiuni. Sunt, deci, sub influenţa mai multor strategii de dezvoltare regionle, deoarece nu există o unitate instituţional – administrativă care să le reprezinte unitar.

1.3 Relief. Resurse naturale

Roşia Montană face parte din ansamblul geografic al Munţilor Apuseni, munţi care formează un ansamblu izolat al lanţului muntos al Carpaţilor şi au caracteristici specifice. În cadrul Munţilor Metaliferi, patrulaterul aurifer delimitează zona cea mai bogata în argint, aur, aramă, plumb şi zinc din România. Suprafaţa sa este de 2500 km ². El este delimitat de localităţile Caraci, Baia de Arieş, Zlatna şi Săcărâmb. Roşia Montană este un mic bazin geologic al Patrulaterului aurifer caracterizat prin bogăţia sa în minereu de aur şi argint.