Satul Negostina

Extras din proiect Cum descarc?

Satul Negostina este asezat in partea de sud a Bucovinei, parte a teritoriului de stat al Romaniei. Aici in Bucovina, irepetabila frumusete a naturii, izvoarele datatoare de viata, pamantul roditor, un soare pururea mangaietor, dar si confluenta geografica a mai multor popoare au impletit intr-o cununa multicolora convietuirea etnicilor ucraineni, romani, germani, rusi, poloni, evrei, etc. Vremurile, deseori intempestive, au schimbat frontierele statale, au marcat nu de putine ori destinul unei etnii, sau al alteia,au distrus bogatii si valori materiale acumulate de unii, sau de altii, au spulberat visuri si sperante, dar o forta tainica, mai presus de vremuri, i-a facut pe etnicii bucovineni sa se cunoasca bine, sa se apropie, apoi sa se uneasca intru acelasi destin, devenind astazi un fenomen etico-moral, un model de convietuire interetnica. Acest lucru s-a intamplat pentru ca etnicii bucovineni au inteles ca primordiale in viata sunt munca, omenia, respectul credintei fiecaruia, respectul traditiilor si obiceiurilor fiecaruia in parte, ca vecinii pot fi chiar mai aproape decat rudele, ca, in sfarsit, trebuie sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti, - un principiu crestin incontestabil - daca vrei sa birui vremurile ca om.
Consideram ca satul Negostina este un spatiu de referinta in ceea ce priveste respectul pentru credinta, traditii si obiceiuri proprii, dragostea pentru limba materna, toleranta dintre etnicii ucraineni si cei romani, sau alti minoritari din localitate.
Asezat la circa patru kilometri de orasul Siret, pe drumul judetean 209 D si privit de pe dealul Starcea, satul Negostina, datorita pomatului care inunda casele, pare rasarit aici de la facerea lumii si are conturul unui soim intr-un zbor maiestuos. Trupul soimului il contureaza strazile Bisericii si Taras Sevcenco, iar aripile-i intinse sunt strazile Ruina si Stilo.
Cum se recunoaste in principiu ca nimic nu este intamplator,nu sunt intamplatoare nici denumirile celor mai importante strazi ale Negostinei - afirmam noi.Ele atesta credinta crestina a ucrainenilor negostineni, deschiderea lor spre cultura, spiritualitate, dar si radacinile lor adanci in trecutul indepartat al tinutului.Pentru prima parte a sintagmei, simbolice sunt denumirile strazilor Bisericii si Taras Sevcenco - numele celui mai mare poet ucrainean,spiritul tutelar al culturii ucrainene. Pentru a doua parte - simbolice sunt denumirile strazilor Ruina si Stilo. Subliniem faptul ca strada Ruina negostineana este in realitate o prelungire a strazii Ruina a orasului Siret. Urmand firul unei logici elementare, afirmam faptul ca denumirea unei strazi,mai ales in vremurile de demult, avea loc dupa asezarea si dezvoltarea unei comunitati intr-un anumit spatiu, deci existenta negostinenilor in acest spatiu se raporteaza intrinsec la existenta populatiei siretene din zona Ruinei,populatie preponderent de etnie ucraineana pana in a doua jumatate a secolului trecut. Apoi, faptul ca negostinenii,pana la construirea bisericii lor proprii in anul 1798,apartineau parohiei bisericii ,,Sf.Treime"din Siret aflata in spatiul cartierului Ruina (strada Ruina) din acelasi oras, explica firesc denumirea, ulterior,si a strazii negostinene tot Ruina, tinand cont si de faptul ca Negostina din punct de vedere administrativ a apartinut mult timp orasului Siret. Dar in memoria colectiva a negostinenilor aceasta strada mai are o denumire: Serelivca. Facand apel la metoda comparatiei,aceasta denumire se poate explica destul de convingator, precizand faptul ca multe localitati poarta numele raului pe langa care sunt asezate, vezi chiar orasul Siret, iar multi afluenti - de dimensiuni mici - ai unui rau se numeau printr-un derivat, diminutiv al primului, vezi Suceava - Sucevita, Dorna - Dornisoara, Moldova - Moldovita etc. Paraul Negostina,afluent al raului Siret, s-ar putea sa se fi numit printr-un diminutiv al denumirii raului Siret, deci Siretel, iar potrivit formelor de sufixare specifice limbii ucrainene a avut forma - Siretlivca.De la Siretlivca pana la Serelivca,de-a lungul timpului, nu este decat un pas. Presupunerea noastra poate fi argumentata printr-o afirmatie a lui Simion Reli in lucrarea sa ,,Din Bucovina vremurilor grele. Schite istorice (Cernauti,1926,pag.52-53): ,,...intaritura Zamca intarita mai mult de mana lui Dumnezeu, decat de cea omeneasca, cu garle adanci imprejur si cu coaste pripuroase, iar ceva mai departe aparata si de apele Siretului si Siretelului..."
Denumirea strazii Stilo este strans legata de trecutul indepartat al locului,de date atestate documentar,relevante. ,,Pohoste" in limba ucraineana,in vechime, insemna unitate administrativa infiintata de conducatorul statului unde se efectua judecata in numele lui, se stabilea birul, vamuirea, se transmiteau in teritoriu ordinele etc. Istoricul R.Kaindl sustine ca un asemenea punct vamal exista la Siret in sec.al X-lea.
Documentele istoriogafice romanesti atesta faptul ca in anul 1384,domnitorul Petru Musat al Moldovei a infiintat in orasul Siret un cantar domnesc,pentru a vamui caravanele negustorilor ce veneau din Liow spre porturile dunarene. Vama pentru turmele de vite se numea gostina.In limba ucraineana veche >gosti> insemna musafir venit de peste granita,de departe, negustor.Firesc ni se pare ca pentru turmele de vite gostina sa se perceapa in afara orasului.Ori un loc potrivit pentru aceasta trebuie sa fie aproape de oras si cu sursa de apa.Un astfel de loc este zona de la captul strazii Stilo,unde si acum este amenajat un izvor cu un debit extraordinar de apa, iar >stiilo> in limba ucraineana inseamna loc imprejmuit pentru animale,sinonim cu romanescul >staul>. Mai precizam ca in amintirea colectiva a negostinenilor drumul principal de acces in sat senumea >Hostenet>,ceea ce ineamna drumul pe care veneau >hosti>,adica negustorii. Reamintim ca zona apartinea administrativ,in vechime, orasului Siret.
In sfarsit, denumirea satului, >Negostina>,avand in structura cuvantului radacina >gostina> si prefixul <ne>,explica evident conditiile in care a luat fiinta localitatea:
punct pentru vamuirea vitelor ->nagostina>,sau localitate scutita de biruri catre domnitor,ca privilegiu pentru ca acolo exista un punct vamal al domnitorului, >negostina>, de tipul Slobozia (slv.>svoboda> = libertate).
Continuand in spiritul limbajului expresiv cu privire la forma satului, de soim in zbor maiestuos, putem afirma ca inima soimului nu poate fi decat BISERICA, simbol al credintei crestine a negostinenilor din indepartate vremuri, iar plamanii soimului nu pot fi decat Caminul Cultural si Scoala, ca forme de manifestare spirituala pe linia pastrarii traditiilor si obiceiurilor proprii, a cinstirii culturii, dar si a disponibilitatii de a o crea.


Fisiere in arhiva (1):

  • Satul Negostina.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!