Sebes - Studiu de Geografie Umana

Extras din proiect Cum descarc?

Cap. 1- Istoricul cercetarilor
Alfred Mockel - "Aus Muhlbachs Vergangenheit. Ein Uberblick uber die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Muhlbach, 1929.
Constanta Trufas, Valer Trufas - sureanu - colectia Muntii Nostri, ed.Sport-Turism, 1986
D. CIUPAGEA , M. PAUCA, TR. ICHIM (1970): ,,Depresiunea Transilvaniei" - Bucuresti;
V. MUTIHAC, L. IONESI (1974): ,,Geologia Romaniei" - Bucuresti;
Angelescu et alii 1967: M. Angelescu, G. Gundisch, A. Klein, H. Krasser, Th. Streitfeld, Restaurarea unui monument de arhitectura din epocile romanica si gotica in cadrul ansamblului de monumente feudale de la Sebes-Alba, in vol.: Monumente istorice - Studii si lucrari de restaurare, 2, 1967, p. 90-119.
Anghel 1976: Gheorghe Anghel, Fortificatia orasului Sebes, in Apulum, XIV, 1976, p. 147-160.
Borbely 1943: Borbely Andor, Erdelyi varosok kepeskonyve 1736-bol, in Erdelyi Muzeum, XLVIII, 1943, p. 213-215.
Entz 1996: Entz Geza, Erdely epiteszete a 14-16. szazadban, Kolozsvar, 1996.
Gundisch 1981: Gustav Gundisch (hrsg.), Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenburgen 1458-1473, 6. Bd., Bukarest, 1981.
Heitel 1964: Radu Heitel, Monumentele medievale din Sebes-Alba, Bucuresti, 1964.
Niedermaier et alii 2004: D. D. Iacob, P. Niedermaier, J. Pal, Z. K. Pinter, M. S. Salontai, Stadtegeschichteatlas Rumaniens - Muhlbach, Reihe C Transsylvanien, Band 3, Bukarest, 2004.
Marienburg 1987: L. J. Marienburg, Geographie des Grossfurstenthums Siebenburgen, Hermannstadt, 1813, Nachdruck im: Schriften zur Landeskunde Siebenburgens, Bd. 12, Koln Wien, 1987.
Muller 1985: Georg Eduard Muller, Stuhle und Distrikte als Unterteilungen der Siebenburgisch-Deutschen Nationsuniversitat 1141-1876, Koln-Wien, 1985.
Nagler 1981: Thomas Nagler, Asezarea sasilor in Transilvania, Bucuresti, 1981.
Niedermaier 1979: Paul Niedermaier, Siebenburgische Stadte, Bukarest, 1979.
Vatasianu 1959: Virgil Vatasianu, Istoria artei feudale in tarile romane, vol. I, Bucuresti, 1956.
Zimmermann, Werner 1892: Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenburgen (1191-1342), 1. Bd., Hermannstadt, 1892.
Cap. II reperele pozitiei geografice 
si administrativ-teritoriale
2.1. Pozitia geografica si limitele fizico-geografice
Teritoriul municipiului Sebes este intersectat de paralela 46?41' latitudine nordica si de meridianul 23?36' longitudine estica. Situat la o altitudine de 270 m, la o distanta de 365 km de Bucuresti, 115 km de Cluj, 56 km de Sibiu, 63 km de Deva si la 205 km de Arad, Municipiul Sebes este asezat in perimetrul format de raul Sebes, Valea Secasului, Muntii Sebesului si Podisul Transilvaniei. 
Teritoriul Sebes se invecineaza dupa cum urmeaza: 
- la est comunele Daia Romana si Cilnic; 
- la sud comunele Cilnic si Sasciori; 
- la vest comunele Vintu de Jos si Pianu; 
- la nord cu teritoriul Alba Iulia. 
2.2. Incadrarea in structura 
administrativ-teritoriala
Municipiul Sebes se incadreaza in zona economica Centru, facand parte din judetul Alba.
Suprafata teritoriului administrativ al Municipiului Sebes insumeaza 11.545 ha si cuprinde localitatile: 
Sebes, situat pe ambele maluri ale raului cu acelasi nume, la intersectia drumurilor nationale si europene;
Lancram, aproape de limita nordica a orasului, la aproape 2 km de acesta; 
Rahau, pe Valea Secasului Mare ce se deschide la sud de DN1 (E81); 
- Petresti, de-a lungul raului Sebes la 3,5 km de Sebes spre sud cu acumularea ce-i poarta numele, care functioneaza in scopul alimentarii cu apa si atenuarii undelor de viitura din amonte. 
Potentialul de habitat al cadrului natural
3.1 Geologia
Geologia este specifica culoarului Muresului, fiind compusa din roci sedimentare: gresii si argile, conglomerate (situate pe alocuri sub forma unor straturi orizontale), ciment calcaros etc.
3.2.Relieful:
Municipiul Sebes este asezat in perimetrul 
format de raul Sebes, Valea Secasului, Muntii Sebesului si Podisul Transilvaniei. 
Din peisajul natural al teritoriul nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau un specific deosebit reliefului. Reprezentand o zona de trecere intre munti si cele doua regiuni depresionare, dealurile piemontane sunt constituite in partea lor sudica de o fasie ingusta de sisturi cristaline, iar la vest de Sebes, in Culoarul Orastiei, peste sisturi s-au depus conglomerate, gresii si argile. La nord de dealurile piemontane, de-a lungul raurilor Mures si Secasul Mare, se intalnesc doua arii depresionare numite Culoarul Orastiei si Culoarul sau Depresiunea Apoldului, formate dintr-o asociere de campuri si sesuri aluviale dispuse in trepte. Alaturi de acestea, se regasesc in apropiere muntii Surianu, cu o altitudine maxima de 2130 m.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sebes - Studiu de Geografie Umana.pptx

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!