Silvicultura si Produsele Padurii in Judetul Gorj

Cuprins proiect Cum descarc?

I. Cadrul natural
I.1. Asezare geografica
II. Structura fondului forestier
II.1. Fondul forestier
II.2. Ocoluri silvice
III. Produse forestiere
III.1. Produsele din lemn
III.2. Fructe de padure
III.3. Ciupercile comestibile
III.4. Plante medicinale
III.5. Semintele si puietii forestieri
III.6. Alte produse
IV. Vanatoare si pescuit sportiv
IV.1. Vanatoare
IV.2. Pescuit sportiv
V. Lucrari de protectie a padurilor
VI. Arii protejate in zona
VI.1. Parcuri nationale
VI.2. Rezervatii naturale


Extras din proiect Cum descarc?

I. CADRUL NATURAL
Prima entitate administrativa pe teritoriul actual al judetului Gorj mentionata documentar in 1385, a fost Tara Jelii, urmata de Tara Motrului (1415) care continea o parte din satele Gorjului, Jiu (1428) si gilort (1502). Numele de Gorjiu este folosit pentru teritoriul care se intinde pe dealurile si muntii jiului Superior, denumire folosita in secolul al XV-lea (1497). Judetul Gorj a fost entitate adminsitrativa, cand judetele au fost inlocuite de districte si regiuni. Prin urmare pentru o scurta perioada de timp, satele si comunele din Gorj au fost incorporate in districtele Baia de Arama si Filiasi care apartinea regiunii Gorj. Dupa dezmembrarea regiunii Gorj, in 1952, au fost incluse in Regiunea Craiova, numita apoi Oltenia dupa 1965. Dupa intrarea in vigoare a legii nr. 2 din 17 februarie 1968, organizarea teritoriala a judetului Gorj a fost restabilita
I.1 ASEZARE GEOGRAFICA
Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu, vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea , Dolj si Mehedinti, avand o suprafata de 5602 kmp, 2,3% din teritoriul Romaniei, situandu-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafetei. Refieful judetului este divers, continand trei trepte importante: munti, dealurile sub-carpatice si extremitatea nordica a Podisului Getic. muntii acopera 30 % din suprafata judetului. 
Varfurile inalte ale Muntilor Parang acopera mai mult de 1000 kmp. cea mai inalta altitudine este atinsa de varful Parangul Mare (2518 m), al doilea ca inaltime in Carpatii Romanesti. Masivul Vulcan continua Muntii Parang spre vest coborand lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se intind de la Oltet pana la Motru, unde fac legatura cu muntii. La sud de zona subcarpatica, relieful este inca inalt , dealurile Podisului Getic sunt ca niste creste care coboara spre sub. Clima este temperat-continentala cu usoare influente mediteraneene, cu temperatura anuala medie de 10,3 C. Judetul este sub influenta maselor de aer din vest si sud-vest care aduc aer cald si uscat. 
Bazinul hidrografic al judetului Gorj cuprinde raul Jiu (cursul mijlociu) care curge prin Pasul Lainici, pana la conflunta cu raul Gilort, adunand apele pe o suprafata de 10469 kmp, jiul isi mareste debitul primind apele raurilor Tismana, Orlea, Bistrita, Jales, Susita, Sadu, Amaradia, Cioiana. Alte rauri importante ale judetului sunt: Gilort, Oltet si Motru. Lacuri glaciare: Galcescu, Tauri, Slaveciu, Mija, Pasarea si Godeanu. Diversitatea geografica a teritoriului judetului duce si la o diversitate a resurselor minerale: carbune (antracit, grafit, lignit), petrol, gaze naturale, marmura, calcar, marna, s.a. Padurile care acopera 43,5% din suprafata judetului asigura cantitati mari de lemn si adapostesc un vanat diversificat si bogat.
- Relieful
Cuprinde armonios si variat trei trepte distincte ce coboara de la nord la sud: flancurile sudice ale Muntilor Parang (cu vf. Mandra de 2.519 m), Valcan, Godeanu, si extremitatile vestice ale Muntilor Capatanei; zona subcarpatilor Getici (Depresiunea subcarpatica olteana si Depresiunea Tg.Jiu-Campu Mare); o portiune mai joasa in sud, din Piemontul Getic (extremitatea nordica)
- Clima
Este temperat continentala de deal, cu 190 de zile fara inghet, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vant dominant dinspre nord, pe valea Jiului
- Resurse turistice legate de fauna si flora
- Fondul forestier bogat-(44%-din suprafata judetului este impadurita), creaza un mediu ambiant atractiv,curat,recomandat pentru vacante active 
- existenta unor specii declarate monumente ale naturii (Poiana narciselor din Piatra Closani si Poiana cu Narcise din N Tg.Jiu 
- Sub aspect turistic fauna prezinta importanta prin valoarea sa cinegetica , estetica si stiintifica. Grupa de animale cu valoare cinegetica din zona cuprinde:cerb carpatin,cerb lopatar(colonizat in bz.Tismanei),caprior,capre negre,porci mistret ,iepuri ,ursi lupi, vulpi.jderi,vidre,cocos de munte,potirniche,viezure, pisica salbatica , ris ,dihor. 
- Valoare stiintifica o au speciile de influienta submediteraneana 
II. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
II.1. FONDUL FORESTIER
Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar taierile de masa lemnoasa cu 9,9 %, in 2007.
Potrivit INS, suprafata fondului forestier a inregistrat o crestere cu 0,9 %, pana la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006, in principal pe baza trecerii unor terenuri din categoria pasuni impadurite in fond forestier. 
"Distributia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare intr-o proportie insemnata a acestuia in regiunile Centru (19,5 % din totatul fondului forestier) si Nord-Est (18,3%), urmate de regiunile Vest (15,8 %), Nord-Vest (14,9 %), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10,2%), Sud-Est (8,5 %) si Bucuresti-Ilfov (0,4 %)", se precizeaza in comunicatul institutului.
De asemenea, volumul de masa lemnoasa recoltata in cursul anului 2007, conform reglementarilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9 % mai mare fata de anul precedent.
"Cel mai mare volum de masa lemnoasa s-a recoltat in regiunea de dezvoltare Nord-Est (28,3% din totalul volumului de masa lemnoasa recoltata), urmata de regiunea de dezvoltare Centru (23,4%) si intr-o proportie mai mica in celelalte regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (13,5%), Vest (11,6%), Sud-Muntenia (9,2%), Sud-Vest-Oltenia (7,3%), Sud-Est (6,7%) si Bucuresti-Ilfov (sub 0,1%)", informeaza INS.
Potrivit sursei citate, suprafata parcursa cu taieri de regenerare a padurilor a inregistrat o scadere cu 2,2%, fata de anul 2006. Din aceasta suprafata, taierile rase, respectiv suprafete de pe care s-a recoltat in totalitate masa lemnoasa, reprezinta 5,3%, fiind cu 18,6% mai mici fata de anul precedent. In anul 2007, s-au realizat lucrari de impaduriri pe o suprafata de 10.716 hectare, cu 31% mai putin fata de anul 2006. Cele mai mari suprafete pe care s-au realizat lucrari de impaduriri s-au inregistrat in regiunea de dezvoltare Nord-Est, respectiv 21,8 % din suprafata totala impadurita.


Fisiere in arhiva (3):

  • cuprins.doc
  • PROIECT GORJ.doc
  • Silvicultura si produsele padurii in judetul Gorj.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 5 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!