Sistemul de așezări în Județul Prahova

Denumirea judeţului Prahova, de la apa omonimă îşi află explicaţia în cuvântul vechi slav prah de la care avem românescul praf; cealaltă parte a denumirii ova înseamnă vale. Este aşadar o vale prăfoasă sau cu nisip fin ca un praf, aşa cum arată desigur valea Prahovei în zona de câmpie.

Prima menţiune documentară explicită a judeţului Prahova apare în hrisovul lui Basarab cel Tânăr Ţepeluş dat la Gherghiţa la 23 mart veleat 6990 iar de la Hristos 1482.

Spaţial, judeţul Prahova face parte din REGIUNEA DE DEZVOLTARE 3 SUDMUNTENIA, care împreună cu judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, ocupă o suprafaţă de 34.453 km2, respectiv 14,4 % din suprafaţa României şi însumează o populaţie de 3.380.516 locuitori (15,6 % din populaţia ţării). Regiunea beneficiază de resurse economice variate, ceea ce îi conferă potenţial de dezvoltare a numeroase tipuri de activitate economico-socială. Resursele economice cuprind în principal:

- Resurse naturale cu o complexitate deosebită, datorită varietăţii reliefului şi a condiţiilor geologice. Acestea se distribuie diferenţiat în teritoriu pe zone geografice

după cum urmează:

- zona de munte şi deal cu mari suprafeţe ocupate de păduri: 19,7 % din suprafaţa regiunii;

- zona de deal cu resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips, izvoare minerale etc.) şi mari suprafeţe ocupate cu livezi, iar în unele bazine din Prahova şi Argeş cu viţă de vie;

- zona de câmpie cu terenuri de mare fertilitate, favorabilă dezvoltării unei agriculturi intensive;

- resursele de apă cu rol important în dezvoltarea economiei şi reţelei de localităţi, în teritoriu realizându-se importante amenajări hidrotehnice cu utilizare energetică, aprovizionarea cu apă a populaţiei şi a altor folosinţe.

- Unităţile locale active din industrie, construcţii, transport, comerţ şi alte servicii care situau, în anul 1997, regiunea pe locul 4 în ţară;

- Infrastructura în căi de comunicaţii dezvoltată, cu o reţea de drumuri publice în

lungime de 11.083 km, din care 3.110 km modernizaţi (locul 2 pe ţară) şi reţea de

căi ferate în lungime de 1.671 km (printre primele locuri din ţară). Regiunea este

străbătută de la nord la sud şi de la est spre vest de axe majore de transport feroviar

şi rutier, iar în extremitatea sudică de fluviul Dunărea, acestea constituind artere de

importanţă europeană şi incluse în viitoarele coridoare de transport şi legături

regionale.

- Turismul, condiţiile specifice ale teritoriului oferind posibilităţi de dezvoltare

aproape a tuturor formelor de turism, dintre care se detaşează zonele şi complexele

turistice pentru sporturile de iarnă, pescuitul şi vânătoarea, vestigiile istorice,

monumentele şi ansamblurile de arhitectură, agroturismul şi turismul religios.

Conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare, în principal Decretul nr. 38/1990, prin care comunele suburbane au trecut în categoria comunelor, judeţul Prahova prezintă următoarea structură administrativă: 2 municipii, 12 oraşe şi 86 de comune.

La recensământul populaţiei din 2002 au fost înregistrate fără populaţie un număr de 4 localităţi (Ulmi-Urlaţi, Crânguri-Baba Ana, Valea Oprii – Cornu, Plăieţu – Măneciu) aceleaşi de la recensământul din 1992. În componenţa unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ intră următoarele tipuri de localităţi:

Din această analiză se poate vedea că cele mai multe localităţi sunt de tip rural, la o localitatea urbană revenind 32,6 sate, dar situându-se sub media pe ţară (50 sate / localitate urbană). Judeţul Prahova se remarcă prin numărul mare de oraşe situându-se din acest punct de vedere pe locul întâi pe ţară.

Densitatea localităţilor rurale este de 8,56 sate la 100 kmp, mult peste media pe ţară (5,47 sate / 100 kmp) şi de 2,98 oraşe la 1.000 kmp, aproape de trei ori mai mare decât media pe ţară (1,09 oraşe / 1.000 kmp).

Se constată predominanţa categoriei de oraşe mici (85,8 % din numărul de oraşe) care şiîn cadrul teritoriului naţional constituie categoria predominantă. Din cauza faptului că predomină oraşele mici, mărimea medie a oraşului în judeţul Prahova este de 30.000 locuitori, inferioară mărimii medii a oraşului în România (43.175 locuitori).

Mărimea medie a unei comune, în ceea ce priveşte numărul de locuitori este de 4.704 persoane, mai mare decât media pe ţară (3.820 persoane), iar mărimea medie a unui sat este de 1.010 persoane (784 persoane – media pe ţară).