1. Introducere 2. Metodologie 3. Localizare 4. Cadrul natural 5. Surse de poluanti 6. Monoxidul de carbon 7. Efectele poluarii cu monoxid de carbon asupra organismului uman 8. Interpretarea evolutiei concentratiei de CO in anii 1994 si 1995 9. Bibliografie
1. Introducere Studiul poluarii cu monoxid de carbon in zona Suplacul de Barcau judetul Bihor, s-a realizat prin evaluarea concentratia de monoxid de carbon de-a lungul a doi ani. Principalele surse de poluare atmosferica din perimetrele rezidentiale sunt reprezentate de arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole), utilizarea combustibilului gazos in uz casnic, cresterea animalelor, culturile agricole, traficul rutier, iar cele din perimetrele industriale sunt reprezentate de :oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice - substante cu potential cancerigen), metale grele. 2. Metodologie Pentru realizarea studiului poluarii cu monoxid de carbon s-au prelevat probe de aer de la nivelul respirator (la inaltimea de 1,5 – 1,6 m) de-a lungul a doi ani 1994 si 1995, in cate 3 trimestre pentru fiecare an, 3 zile succesive, in cate 2 momente ale zilei. Masurarea fiind realizata in mai multe puncte atat in zona industriala (parc de combustii) cat si in zona rezidentiala (perimetru locuibil). Concentratia monoxidului de carbon in aer s-a determinat prin utilizarea reactiei de culoare. Probele de aer au fost recoltate cu o pompa de aspiratie, aerul fiind introdus intr-un vas de absorbtie vidat in care se afla reactivi specifici pentru monoxid de carbon: clorura paladoasa si acidul fosfo-wolfram-molibdemic, care in prezenta monoxidului de carbon vireaza coloratia galbena a reactivilor la verde si apoi albastru, in functie de concentratiea monoxidului de carbon. Pentru prelucrarea datelor si interpretarea lor mai rapida si fara dificultati s-a evitat utilizarea tuturor valorilor obtinute astfel aplicandu-se metodica statistica de prelucrare a datelor (media aritmetric). Pentru perimetrul locuibil concentratia maxima admisa este de 6mg CO/m³ aer (pentru un interval de 30’ ) iar pentru zona industrial concentratia maxima admisa este de 30mg CO/m³ aer. Fig. 1. Harta Judetului Bihor Fig. 2 Harta amplasarii comunei Suplacu de Sursa: alexandruseres.wordpress.com Barcau in cadrul judetului Bihor Sursa: Wikipedia.org 3. Localizare Localitatea Suplacul de Barcau, resedinta comunei Suplacul de Barcau este situata in nord-estul judetului Bihor, pe valea raului Barcau si se invecineaza cu comuna Marca din judetul Salaj la vest, si sud-vest cu satele Balc, Dolea, Foglas si Valea Cerului. 4. Cadrul natural Fizico – geografic, comuna este situata in Dealurile Salajului, cu inaltimi predominante de 250-300 m. Geomorfologic, teritoriul se afla intr-o zona cu aspect colinar, reprezentand un areal de tranzitie intre Dealurile de Vest si Campia piemontana a Tasnadului. Geologic, zona se incadreaza in sectorul nordic al depresiunii Panonice, la nord de cristalinul Muntilor Rezului (de Arama) si la vest de Muntii Meses. Fundamentul cristalin al Muntilor Rezului (de Arama) ajunge prin intermediul unei fracturi pana in apropiere de localitatea Suplacu de Barcau. In unitatea nordica a depresiunii Panonice se gasesc depozite in facies de flis cretacic si paleogen peste care se regasesc depozitele miocenului si pliocenului. Pedologic, in comuna Suplacu de Barcau intalnim urmatoarele soluri: soluri brune de padure pe cale de podzolire, soluri negre de fanete si soluri aluvionare. Solurile brune de padure sunt mai putin fertile, insa prin administrarea de amendamente si ingrasaminte pot da recolte insemnate. Solurile negre de fanete se intind pe teresa Barcaului, sunt fertile si prielnice centru cultivarea legumelor si fructelor. Solurile aluvionare sunt prielnice pentru cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi. Hidrologie Amplasamentul se incadreaza in bazinul hidrografic Crisuri, sub-bazinul hidrografic al raului Barcau (afluent al raului Crisului Repede). Albia Barcaului in aceasta zona este in proces de colmatare. O caracteristica a bazinului o constituie inundabilitatea zonelor adiacente la viituri. Debitele mari sunt determinate de alimentarea din surse superficiale pe perioade mai indelungate de timp. De obicei aceste debite se consemneaza la sfarsitul iernii si inceputul primaverii cand se topesc zapezile si sunt insotite si de ploi. Viiturile au geneza pluviala, in aceasta zona fiind posibila producerea unor astfel de fenomene in tot timpul anului. In general pot sa apara 6 (sase) unde de viituri iarna. Pentru atenuarea viiturilor s-a realizat un complex hidroameliorativ pe Barcau, cu o serie de canale concepute pentru a prelua surplusul de apa la viituri, dar si pentru stocarea acestora si folosinta agricultura. In ciuda acestor amenajari in cursul anului 1997 au avut loc inundatii provocate de viituri care au afectat si obiectivele petroliere din zona Suplacu de Barcau.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.