Turismul ca alternativă de dezvoltare în zonele geografice industriale - Județul Hunedoara

Cap I Prezentarea poziției geografice

Asezarea geografica - favorabilitatea dezvoltarii economice de profil

Așezat in partea central vestică a României, județul Hunedoara are o suprafață de 7.016 kmp, constituind o entitate geografică diversă si armonioasă.

Cadrul natural este predominant muntos, existând totodata o rețea hidrografică foarte densă ( Mureș, Strei, Crișul Alb, Râul Mare etc.)

Bogatele resurse ale subsolului au determinat din cele mai vechi timpuri profilul economic al județului: extracția minereurilor de fier din Munții Poiana Ruscă, a cărbunelui din Depresiunea Petroșani, a minereurilor auro-argintifere în Munții Metaliferi, iar în Hunedoara si Călan, industria siderurgică.

Ca organizare administrativ- teritoriala, județul este împarțit în 5 municipii, 8 orașe, 56 comune si 459 de sate. Principalele localități ale județului sunt municipiile Hunedoara, Petroșani, Brad, Oraștie și orașele Călan, Hațeg, Simeria, Vulcan, Petrila, Lupeni, Uricani si Aninoasa.

Poziția geografică, resursele solului si subsolului si forța de muncă disponibila au determinat desfașurarea unei intense activitați economice, bazată in special pe industria grea, industria extractivă a minereului de fier, prelucrarea minereurilor feroase și construcții, la care se adaugă industria energiei electrice, lemnului, materialelor de construcții, ușoară și alimentară.

În urma trecerii la economia de piață, datorită desființării CAER, a slabei tehnologizări si a lipsei de fonduri, producția a scăzut, firmele fiind nevoite să-și restructureze personalul, rezultând astfel un număr foarte mare de șomeri cu un nivel de calificare înalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice și cel minier.

II. Evoluția economică a județului Hunedoara,

cu referire la Depresiunea Petroșani

2.1. Profilul economic de bază

Profilul economic de bază al Depresiunii Petroșani este industria, mai precis industria carboniferă și cea a construcțiilor de mașini (utilaj minier).

Depresiunea Petroșani este o depresiune longitudinală ce se desfășoară în bazinul superior al Jiului și atinge altitudini de 570-930 m. Spre deosebire de Depresiunea Hațeg, formațiunile terțiare de aici cuprind peste 27 de strate de cărbuni superiori ce au contribuit la dezvoltarea uneia dintre cele mai puternice industrii carbonifere din țară.

Depozitele de huilă din bazinul Petroșani au un conținut ridicat de carbon: 75-90%. Aici se găsesc 18 câmpuri miniere și 25 de strate de cărbuni, din care 18 sunt exploatabile.

Bazinul carbonifer Petroșani prezintă avantajul că stratele de cărbuni sunt groase și numeroase pe verticală (cel mai productiv este stratul numărul 3 care se prezintă în unele cazuri în grosimi mari, de exemplu la Petrila are 40 m, iar la Lonea are 56 m. Cărbunii din Valea Jiului au 6000-8000 kcal/kg iar stratele 3 și 5 de la Lupeni ating între 7600-8280 kcal/kg. Înainte de 1980 în producție erau zăcămintele din Lonea, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Petroșani. Ca regiuni de perspectivă la acea vreme se pot aminti: Sălătuc, Livezeni, Bărbăteni, Hobiceni, Câmpu lui Neag.

În urma cercetărilor geochimice s-a constatat că în bazinul carbonifer Petroșani calitatea cărbunilor crește spre bază și de la est la vest, unde presiunile laterale au fost mai puternice.

Potrivit clasificărilor intrenaționale cărbunii de la Petroșani nu sunt cuprinși în totalitate în categoria huilei. Câmpurile miniere din partea de vest (Lupeni, Uricani, Vulcan, Paroșeni) conțin huilă cocsificabilă, iar cele din partea de est (Lonea, Petrila, Aninoasa, Livezeni) huilă necocsificabilă (cărbune brun).