Turismul în Grecia

Turismul in Grecia

Deşi trecerea timpului a păstrat poporul grec şi tradiţiile sale precum un vârf de lance între popoarele care alcătuiesc civilizaţia europeană şi mondială, aceasta a promovat în mod deosebit potenţialul turistic al acestei deja renumite regiuni pe glob.

Potenţialul industriei turistice elene a menţinut şi menţine în continuare un ritm alert de dezvoltare a economiei acestui stat.

Principalele resurse ale solului sunt legate de comerţul cu citrice şi măsline, alături de care, un rol important în economia ţării îl are turismul, Grecia având un PIB de 111,8 mld.$ adică 10.648 $ / locuitor, şi un PNB / locuitor valoarea PPC 10.930$.

Astfel, priorităţile de dezvoltare sunt îndreptate asupra economiei turismului care reprezintă una dintre resursele sigure ale Greciei, turismul internaţional reprezentând, la nivel mondial 30,5% din totalul exporturilor de serviicii şi 8% din totalul transporturilor de mărfuri.

Turismul fie pe plan naţional fie pe cel internaţional influenţează o serie de indicatori precum: evoluţia dinamică a veniturilor şi preţurilor la nivel naţional sau mondial, ritmul creşterii economice în funcţie de evoluţia pe care o are asupra unei regiuni turistice cu potenţial de dezvoltare pe o perioadă determinată; totodată încsările obţinute prin comercializarea serviciilor turistice şi a altor bunuri care fac obiectul economiei turistice nfluenţează situaţia balanţei de plăţi.

Evoluţia ratei şomajului este, deasemenea influenţată prin desfăşurarea activităţilor turistice, prin lărgirea potenţialului turistice la nivel mondial prin asigurarea unor noi locuri de muncă.

Încă din secolul XV, supra-numit un adevărat secol al package-tour-lui cu originea în Veneţia servicii precum: cazarea, alimentaţia, transbordările, călătoriile cu măgarul, plimbările, apoi primele fast-food-uri au creat un lanţ industrial turistic dezvoltat în zilele noastre Activitatea turistică se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan modial, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind una dintre trăsăturile caracteristice ale secolului al XX-lea şi în special a celei de-a doua jumătăţi a acestuia. Ca mijloc de utilizare în mod plăcut şi în condiţii de confort a timpului liber, turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturală şi economică de mare importanţă, în multe cazuri fiind un factor esenţial în balanţa de venituri a ţărilor respective.

Ideea de călătorie există de când lumea: călătoria ca expediţie, călătoria ca pelerinaj, călătoria ca iniţiere, călătoria ca descoperire, ca accesare a unor locuri noi, mai mult sau mai puţin îndepărtate, călătoria ca mod de viaţă. Aşadar, prin turism se înţelege, în primul rând, ansamblul activităţilor prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi muzee pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al doilea rând, industria de bunuri şi servicii creată pentru satisfacerea dorinţelor, preferinţelor sau motivaţiilor solicitate de turişti în locuri de destinaţie.

Potenţialul turistic mondial este asigurat atât de obiective naturale (forme de relief, râuri şi lacuri, ţărmuri marine, vegetaţie şi faună etc.), cât şi antropice, realizate de om (monumente istorice, arhitectonice şi de artă, muzee, obiective etnografice şi de folclor etc.), de regulă cele două mari categorii îmbinându-se armonios în anumite areale; există însă şi zone în care precumpănesc, ca valoare turistică, şi nu numai, fie cele naturale, fie cele antropice.

În funcţie de potenţialul turistic şi de baza de servire, se cunosc diferite forme de turism: turism balneo-maritim, turism montan şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, turism de cură balneară, turism de vânătoare şi pescuit, turism cultural (sau cultural-istoric), turism comercial-expoziţional, turism festivalier, turism „sportiv”, turism de reuniuni şi congrese, turism de afaceri.

În Grecia întâlnim numeroase tipuri de turism, precum: turismul de afaceri, turismul de reuniuni şi congrese, legat de marile manifestări ştiinţifice, culturale,artistice; turism de aventură (Waterland, parc acvatic situat lângă Salonic şi recomandat celor pasionaţi de aventuri extreme şi dornici de senzaţii tari); turism cultural-educativ (sau cultural istoric), legat de vizitarea monumentelor istorice, arhitectonice şi de artă, a muzeelor şi a caselor memoriale, a altor obiective realizate de om - în centrului oraşului modern este Constitution Square, iar în apropiere se află clădirea Parlamentului şi câteva muzee. Printre instituţiile oraşului de educaţie înaltă sunt şi Universitatea Naţională Capodistrian din Atena (1837), Universitatea Naţională de Tehnică din Atena (1836), şi şcolile de artă, afaceri, şi agricultură. Atena are numeroase muzee printre care enumerăm: Muzeul Naţional de Arheologie, Muzeul Bizantin, Muzeul Acropolis (găzduieşte capodoperele civilizaţiei greceşti antice), şi Muzeul Benaki, cu colecţiile lor remarcabile.

De asemenea, mai întâlnim şi turism montan şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, cuprinzând: drumeţia, sporturile de iarnă etc. - vizita Muntelui Athos este un prilej de a admira o parte din mănăstirile măreţe împrăştiate între crestele munţilor, Meteora reprezintă unul dintre cele mai atractive obiective turistice din Grecia, complexul monahal de aici oferind privelişti unice, mănăstirile, construite pe vârfurile stâncilor abrupte, erau până acum opt decenii accesibile doar călugărilor traşi de funie, iar astăzi turiştii le pot vizita urcând câteva zeci de trepte săpate in munte.