Extras din proiect
I.Introducere
Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru prima data în secolul XII pentru a numi cetatea oraşului medieval din acest loc. Cuvântul Clus inseamna "închis" în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă teorie acceptată este cea a provenienţei numelui din germanul Klaus sau din cuvantul Klause (însemnând trecătoare între munţi sau din eclusă, stavilar, baraj), (fig 1).
Oraşul Cluj Napoca este inima judeţului Cluj, situat în centrul Transilvaniei, în zona central-vestică Româiei. În mare parte este înconjurat de munţi cum ar fi: Munţii Apuseni, Platoul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, ca unitate geografică fiind situat în depresiune. Oraşul Cluj Napoca este străbătut de rîul Someşul Mic, iar principalele ape din judeţ sunt: Someşul Mic, Crişul Repede şi Arieşul (fig 2).
Clima si relief
Clima în judetul Cluj este temperat-continentală, caracteristică zonelor vestice şi nord-vestice ale României. Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km2. Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46' N cu meridianul 23° 36' E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş, şi prin anumite prelungiri pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii.
Spre sud-est ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitidinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m), ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.
Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, pârâurile Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii. Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii.
Diversificată cu specii cum ar fi porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.
Economia este bazată pe comerţ, servicii de reparaţii, tranzacţii imobiliare, industrie, construcţii şi agricultură. Principalele municipii şi oraşe care alcătuiesc judeţul sunt: Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin.
Fig.1. Harta jud.Cluj
Fig.2 Municipiul Cluj-Napoca
Conform Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, directivă denumită CAFE – Clean Air for Europe - pentru a proteja sănătatea umană şi mediul ca întreg, este deosebit de important ca emisiile de poluanţi să fie combătute la sursă şi să fie identificate şi puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, naţional şi comunitar. Dacă starea calităţii aerului este bună, aceasta trebuie menţinută sau îmbunătăţită. În cazurile în care nu s-au atins obiectivele privind calitatea aerului înconjurător stabilite, statele membre trebuie să acţioneze astfel încât să se conformeze valorilor limită şi nivelurilor critice, iar acolo unde este posibil, să se atingă valorile ţintă şi obiectivele pe termen lung. Scopul acestui proiect este de a analiza principalele metale grele care contribuie la deteriorea calităţii aerului din judeţul Cluj pentru perioada 2008-2012.
Bibliografie
1. Nemeş Mircea N., Mera Laurenţiu, Bujor Emil , Lechinţan Vasile, Deac Valer, 2. Deac Alexandru, 1998, Câmpia Turzii. Istorie Cultură Civilizaţie, Editura Casa Cărţii deŞtiinţă, Cluj Napoca.
2. Mihuţ Dana Florina, Studii privind proprietăţile fizico-chimice şi distribuţia principalilor poluanţi atmosferici din judeţul Cluj (teză de doctorat), 2012, Cluj Napoca.
3. Pop Grigor P., 2001, Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
4. Pop Grigor P., 2007, Judeţul Cluj, Editura Academiei Române, Bucureşti;
5. *** Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj 2007-2013, 2009, Cluj Napoca.
6. *** Rapoarte privind starea mediului în judeţul Cluj pentru anii 2008, 2009, 2010, 2011 şi 2012.
7. *** www.anpm.ro.
8. *** www.wikipedia.ro
9. *** http://www.apmsibiu.ro
10. *** Poluarea aerului, ghid ecologic şcolar.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Variatia Metalelor Grele.doc