Comuna Munteni, studiu geografic

Introducere

Lucrarea prezentă a fost realizată pentru a oferi mai multe detalii despre comuna Munteni din județul Galați, detalii ce se referă la populație, serviciii, istoric, agricultură etc.

În ceea ce privește metodologia am utilizat informații din mai multe liste bibliografice, am realizat grafice cu ajutorul informațiilor de te tempo online, fotografii realizate cu aparatul personal, am folosit metoda observației.

Istoric

Documentar, istoricul satului este consemnat în două dicționare și anume:

,,Dicționar Geografic Statistic și Istoric al județului Tecuci” din 1894 întocmit de profesorul Teodor N. Ciuntu, și ,,Dicționar Geografic al României” volumul 3, întocmit

în anul 1900 de G. Lahovariu, general C.I.Brătianu și G.Tocilescu, documente ce se află la Arhivele Statului Galați.

În anul 1700, moșierul Manolache Conache care deținea suprafața de 221000 fălcii de teren întins pe trei județe: Rm.Sărat, Putna și Tecuci, aduce pe raza comunelor

(satelor) Slobozia - Blăneasa și Țigăneștii Noi primii robi pe care îi instalează în case improvizate, la pietriș și siliște în marginea pădurii, punctul Balta.

Robii au avut case improvizate până în anul 1750 când au părăsit vatra de sat Siliște și s-au apropiat de conacul vornicului Țării de jos, Manolache Conachi, instalându-se pe locul Băneasa sau Valea Boului. Terenul moșierului Manolache Conache a fost muncit cu robi până în anul 1849 când a decedat, iar feciorul lui Costache Conache a continuat robia,cât și fiica acestuia Cocuța. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza țiganii scăpând de robie au trecut pe malul stâng al râului Bîrlad în satul Blăneasa unde și-au improvizat case de locuit. Acești țigani s-au amestecat cu clăcașii din satul Blăneasa, satul primind denumirea de Slobozia și împreună au format Slobozia Blăneasa.

De la munte au venit și alți locuitori cu turme de oi printre care se numără și Costache Ciungu zis ,,ungureanu”, Marin Scutaru, Sandu Chirilă și alții care s-au instalat pe malul drept al râului Bîrlad de la care satul a primit denumirea de Munteni. Denumirea satului provine de la locuitorii care au venit de la munte, iar satul Ungureni provine de la numele administratorului lui Costache Conache numit Costache Ciungu zis Ungureanu.

În anul 1849 la moartea logofătului Costache Conache s-au adunat satele Slobozia Blăneasa, Țigăneștii Noi și Ungureni. Locuitorii celor trei sate au fost clăcași pe moșia logofătului Conache, apoi pe moșia caimacanului Nicolae Vogoride. Reședința acestor sate era stabilită însatul Țigănești.

În anul 1864 conducerea clăcășiei a ținut evidență de acei clăcași care au muncit pe moșia lui Nicolae Vogoride împroprietărindu-i. După împroprietărire a rămas un loc viran pe care s-a construit școala veche din Munteni.

În anul1880, Nicolae Vogoride vinde lui Anton Cincu toată moșia de pe partea stângă a râului Bîrlad deveinnd vecin cu satul Țigăneștii Noi și Munteni. Tot în anul 1880, Nicolae Vogoride vinde și casele moștenite de la socrul său și toată moșia de pe malul drept al râului Bîrlad și pădurea Balta lui Tache Anastasiu-acesta devenind vecin cu clăcașii din Munteni.

La luarea în primire a moșiei,Tache Anastasiu a răpit locuitorilor terenurile cu care au fost împroprietăriți.Aceștia, desi s-au adresat justiției, au fost condamnați la închisoare.

În anul 1885 moșierul Anton Cincu a cumpărat moșia de la Dumitru Frunză, moșia Șendreasca de pe raza comunei Țepu precum și moșia Sultana Bodeanu cu denumirea de Bodeanca aflată tot peraza comunei Țepu.