Alimentația și starea de nutriție la 40 de studenți

Extras din proiect Cum descarc?

INTRODUCERE
Produsul alimentar este constituit dintr-un amestec de substanţe organice şi anorganice.
Acest amestec conţine substanţe necesare organismului uman, dar şi substanţe indiferente şi chiar substanţe antinutriţionale.
După rolul pe care îl au în metabolism, substanţele utile din alimente, necesare organismului
omenesc (trofinele), se împart în mai multe grupe:
• substanţe cu rol plastic, regeneratoare de celule şi ţesuturi, cum sunt protidele;
• substanţe cu rol energetic, care prin oxidare în organism furnizează energia calorică
necesară proceselor vitale şi cheltuielilor energetice datorate activităţii profesionale. Astfel
de substanţe sunt, în principal, lipidele şi glucidele;
• substanţe cu rol catalitic, cum sunt vitaminele şi elementele minerale;
• substanţe cu rol senzorial, care impresionează simţurile.
Pentru a putea utiliza substanţele complexe din alimente, organismul le hidrolizează cu
ajutorul echipamentului enzimatic (existent în sucurile cavităţii bucale şi ale tractului gastrointestinal) până la constituenţii de bază.
Substanţele valoroase din punct de vedere nutritiv nu sunt asimilate complet în organism. Gradul de asimilare depinde de mai mulţi factori, printre care: natura alimentului, gradul de
prelucrare tehnologică, unele proprietăţi fizico-chimice etc. şi este valabil pentru diferitele grupe
de produse alimentare. 
În literatura ştiinţifică din domeniile biochimiei şi igienei alimentare, a tehnologiei şi merceologiei alimentare, valoarea nutritivă este prezentată deseori sub forma compoziţiei chimice procentuale, cu sublinierea prezenţei unora sau altora dintre trofine Sau, uneori, însoţită de potenţialul energetic exprimat în kcal/100g produs.
Studierea unor substanţe existente în alimente şi implicate în metabolismul material al organismului omenesc (de exemplu vitaminele), stabilirea poziţiei certe în metabolism a altora (aminoacizi esenţiali, acizi graşi polisaturaţi, oligoelemente), identificarea unor substanţe indiferente sau chiar toxice (indiferent de sursa şi căile de penetrare în aliment) impun schimbări majore la nivelul conceptului de valoare nutritivă. Primele preocupări privind valoarea nutritivă a produselor alimentare datează din 1890 şi apar în publicaţia „Compoziţia chimică a materialelor alimentare americane”1 de W.O.Atwater din cadrul Departamentului Agriculturii al SUA.
După Cuisa şi Santopreti, care s-au ocupat de elaborarea unui macromodel de determinare a
potenţialului nutritiv al alimentelor de bază şi a stării de nutriţie la nivel macroeconomic, Hansen
încearcă un model grafic de estimare a valorii nutritive a unor alimente de bază prin compararea
potenţialului de trofine al alimentelor respective cu necesarul fiziologic mediu al omului.
Cu mai multă consecvenţă, I.Gonţea a demonstrat că, pentru a fi nutritiv, alimentul trebuie
să fie apetisant, echilibrat trofic şi igienic. Ca atare, el lărgeşte conceptul de valoare nutritivă şi face paşi importanţi în nutriţie, definind factorii antinutriţionali ca un complex de substanţe ce perturb metabolismul şi provoacă dereglări fiziologice.
Cercetările întreprinse în ţara noastră şi pe plan mondial au permis o viziune nouă asupra
valorii nutritive, pornind de la metodologia generală de studiere a mărfurilor, respectiv de la
raportul necesitate – valoare de întrebuinţare – calitate.
În acest context, utilitatea unui bun alimentar, respectiv valoarea lui de întrebuinţare, a
determinat o particularizare care ţine cont de dubla şi simultana lui realizare pe piaţa „metabolică” şi pe piaţa economică. Proiectarea şi fabricarea alimentelor se bazează pe cerinţele prioritare ale metabolismului corpului omenesc, în condiţiile unei legături cât mai convenabile, de ordin subiectiv şi obiectiv, între om şi aliment şi respectând legile şi mecanismele economiei de piaţă.
Pentru un produs alimentar, valoarea nutritivă (cu cele patru laturi ale sale) constituie
criteriul major în aprecierea calităţii. Astfel, calitatea mărfurilor alimentare, privită drept grad de
satisfacere a unei necesităţi de consum de către un corespondent material fabricat în acest scop, este expusă atât exigenţelor ridicate de metabolizarea fără risc a substanţelor nutritive existente, cât şi exigenţelor de ordin senzorial sau tehnic.
Conform SR-8402, calitatea unui produs (sau a unui serviciu) reprezintă ansamblul
proprietăţilor şi caracteristicilor care îi conferă acestuia posibilitatea de a satisface nevoile
explicite şi implicite ale consumatorilor 
Cele mai des intalnite recomandari pentru sanatate sunt legate de un regim alimentar pe baza de legume si fructe, care pot proteja de o serie de boli cronice. Nu este insa clar daca un regim vegetarian ar fi cel mai sanatos dintre toate optiunile.
O analiza combinata a cinci studii arata ca cei care nu urmeaza un regim vegetarian au o sansa mai mare cu 32% de a muri din pricina unor boli de inima. In randul vegetarienilor, incidenta diabetului este cu 50% mai mica decat in randul altor persoane. Mai mult, in cazul persoanelor care nu consuma deloc produse animale, rata incidentei diabetului este chiar mai mica.
Impactul unui regim vegetarian asupra cancerului nu este insa clar. Un studiu realizat in Marea Britanie arata ca vegetarienii au o sansa mai mica cu 12% de a se imbolnavi de cancer decat persoanele care consuma carne, insa se pare ca persoanele care nu consuma decat peste beneficiaza de aceeasi reducere a riscului.
CAP.I MATERIAL SI METODE
1.1 FACTORI CARE INFLUENTEAZA ALEGEREA ALIMENTELOR
Organismul uman este un organism heterotrof care are nevoie de o cantitate variabilă de
substanţe nutritive, în funcţie de vârstă, sex, activitatea profesională şi de paticularităţile
fiziologice. Acest necesar îmbracă forma normelor recomandate pe grupe de populaţie, zi şi
persoană.
Pentru determinarea cerinţelor nutritive ale populaţiei din ţara noastră au fost luate în
considerare următoarele criterii:
a. nevoi specifice ale copiilor, tinerilor şi vârstnicilor;
b. atura şi intensitatea efortului fizic depus al populaţiei adulte în diferite procese de
producţie, în variatele activităţi gospodăreşti, cultural-sportive şi recreative;
c. tendinţa de reducere a efortului fizic, concomitent cu creşterea solicitărilor neuropsihice
în condiţiile vieţii moderne;
d. cerinţele alimentare suplimentare pentru femeile în perioada maternităţii;
e. necesitatea prevenirii unor boli cauzate de dezechilibre alimentare 
Nu trebuie exagerata importanta alimentelor cand este vorba de sanatatea corpului si combaterea bolilor. Totusi, transformarea datelor teoretice in modificari sanatoase ale regimului alimentar inseamna sa stim ce si cum sa cumparam si cum sa preparam alimentele, pentru o sanatate optima. 
Multa lume priveste excursia saptamanala la supermarket pentru cumparaturi ca pe o corvoada de care vor sa scape cat mai repede posibil. Oricum, alegerea alimentelor la magazine este primul pas spre o alimentatie sanatoasa si trebuie sa i se acorde mare atentie. Urmatoarele sugestii pentru cumparaturi ar trebui sa ofere un succes real in alegerea alimentelor potrivite.


Fisiere în arhivă (1):

  • Alimentatia si Starea de Nutritie la 40 de Studenti.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Proiecte.ro.


Descarcă acest proiect cu doar 7€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!