Analiza produselor agroalimentare - apa minerală Izvorul Minunilor

II.SCURT ISTORIC.

Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pamânt si cer. Conceptiile au evoluat, dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substantei pe care Leonardo da Vinci o numea seva vietii pe pamânt!.

Importanta apei se evidentiaza în multe domenii: Sta la baza existentei biosferei; e mediu de viata pentru plantele acvatice; are energie cinetica si potentiala utilizabila pentru om si necesara naturii; e principalul agent de modelare a reliefului; e agent de racire în tehnica dar si în natura; e materie prima în economie; e cale de transport pentru ambarcatiuni dar si pentru substante dizolvate; e mijloc de igiena pentru spalat si pentru diluat si îndepartat poluanti; e agent terapeutic (bai, cure de ape minarale...)

În natura, apa se gaseste din abundenta, în toate starile de agregare:

- în stare lichida (forma în care acopera 2/3 din suprafata pamântului; sub forma de mari, oceane, râuri, fluvii, ape subterane);

- în stare solida (formeaza calote glaciare);

- în stare gazoasa (atmosfera contine o cantitate considerabila de apa, sub forma de vapori de apa, invizibili).

APA PENTRU VIETUITOARE

Component indispensabil vietii. Un om consuma în medie 3 l apa/zi, iar corpul sau are un continut de 60-70 apa. Un pom evapora aproximativ 200 l apa/zi.

În organismele vii, apa este continuta în forma: intracelulara (50 ), interstitiala (15 ) si circulanta (5 ).

Tesutul adipos si oasele contin 33 apa, muschii 77 , plamânii si rinichii 80 , substanta cenusie 85 , iar lichidele biologice: plasma 90 , saliva 99,5

Un om adult, cântarind 70 kg contine apa într-un procent de 65-70 din greutatea sa, adica pâna la 50 kg apa.

Fiintele vii nu pot supravietui în absenta apei, toleranta la deshidratare depinzând de specia respectiva.

Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joaca si un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii.

Un adult normal trebuie sa absoarba aproximativ 2,5-3 l apa/zi, preluati fie sub forma de bauturi sau apa continuta în alimente precum si apa de combustie a alimentelor si tesuturilor (aport endogen).

Daca ne raportam la regnul vegetal, apa este continuta în: salate, castraveti, andive (95 ) sau în rosii si morcovi (90 ). Merele contin 85 apa, cartofii 80 , sporii bacteriilor doar 50 apa, fosolele si mazarea 10

Daca apa joaca un rol atât de important pentru viata, în mod firesc se pune întrebarea: care este rezistenta organismelor în conditiile lipsei apei?

Camilele traversând desertul îsi pot produce aproximativ 40 l apa prin oxidarea grasimilor ce se gasesc în cocoasa. În conditii normale, camila se hraneste însa cu plante verzi, ce contin multa apa.

Se cunosc insecte ce iau apa de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb umiditatea din aer).

Rozatoarele din deserturi pot trai în absenta apei consumând doar ierburi, scoarta de copaci, frunze uscate. În captivitate apa este procurata pe cale endogena adica prin oxidari celulare, reusind sa traiasca fara sa bea chiar 6 luni.

Carnivorele care au nevoie imediata de apa, pentru a-si elibera reziduurile azotoase se hranesc cu erbivore ale caror tesuturi contin multa apa.

Omul s-a adaptat la conditiile mediului înconjurator- populatia nomada a deserturilor consuma o cantitate mai mica de apa decât populatia sedentara.

Se cunosc si plante care au o rezistenta mare la deshidratare- cacteele contin tesuturi îmbibate cu apa, asa-zis “suculente”.

Toate animalele de pe glob, ca si omul, poseda modalitati de procurare a apei.

În timpul activitatilor zilnice, în organismul uman sunt “arse- zaharuri si grasimi. Prin arderea lor se formeaza CO2 si H2O; CO2, toxic, este înlaturat iar H2O se poate utiliza pentru diferite necesitati ale organismului.

Din 1g zaharuri rezulta 0,56 g H2O, iar din 1g grasimi se formeaza 1,07 g apa. Zilnic, un adult sintetizeaza 300 g apa.

Animalele din stepele uscate si deserturi, serpi, sopârle, girafe, zebre, struti au capacitatea de a acumula mari cantitati de lipide (grasimi) prin oxidarea carora rezulta apa (la o camila rezerva de grasimi din cocoasa este de 110-120 kg).

Viata nu ar fi fost posibila în zonele de desert daca animalele din aceste zone nu ar fi învatat sa se ascunda ziua de caldura si daca nu ar fi avut posibilitatea de a împiedica evaporarea apei din organism.

APA SI OMUL

Apa a fost si este un element central în viata societatii umane, asezarile si civilizatia înflorind în prezenta resurselor de apa si pierind adesea odata cu disparitia sau degradarea acestora. Apa poate fi atât factor pozitiv cât si negativ de dezvoltare, poate fi mijloc si obiect de munca, este o resursa reînnoibila dar de neînlocuit. De la bun universal si gratuit, asemenea aerului, a devenit o marfa cu pret uneori foarte ridicat.

Colectivitatile umane necesita apa pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vietuitoare si detin în buna masira controlul resurselor de apa, pe care le utilizeaza în interesul propriei specii. Nevoile plantelor si animalelor care nu aduceau beneficiu direct usor perceptibil omului au fost multa vreme ignorate, dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabila si ecologica a problemelor de management a apelor, cu care satisfacerea nevoilor colectivitatilor umane e compatibila.

Sa le trecem în revista:

Nevoi ale colectivitatilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populatie (70-360 l/zi): Nevoi gospodaresti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2,5 l/zi), pentru asigurarea igienei personale, pentru întretinerea curateniei locuintei (40-280 l/zi), pentru spalarea alimentelor, pentru prepararea hranei... Urmeaza nevoi publice al comunitatii: consum divers de apa din unitati sanitare, de cultura si educatie, de deservire etc. (25 - 60 l/zi), nevoi pentru stingerea incendiilor si alte nevoi exceptionale; nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spalatul si stropitul strazilor, pietelor etc., pentru fântâni arteziene si alte asemenea; pentru stropirea spatiilor verzi. Exista si nevoi nevoi recreationale - înot, navigatie de agrement etc.