Cuprins
- CONSIDERAȚII GENERALE 3
- Introducere 3
- 1.2. Materii prime folosite la fabricarea berii 3
- 1.2.1. Malțul 3
- 1.2.2. HAMEIUL 5
- 1.2.2.1. Aprecierea hameiului 5
- 1.2.3. Definirea trubului 6
- TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A BERII 7
- 2.1. Schema de fabricare a berii 8
- 2.2. Diagrama de proces pentru fabricare a berii 9
- 2.2.1. PLĂMĂDIREA ȘI ZAHARIFICAREA 10
- 2.2.2. FILTRAREA PLĂMĂZELII 10
- 2.2.3. Fierberea mustului cu hamei 11
- 2.2.4. Separarea de borhotul de hamei 11
- 2.2.5. DECANTAREA TRUBULUI LA CALD 12
- 2.2.6. Separarea trubului la rece 12
- STUDIUL BIBLIOGRAFIC A PRINCIPALELOR TIPURI APARATE SAU UTILAJE FOLOSITE PENTRU ELIMINAREA TRUBULUI LA CALD 13
- 3.1 Cazan de sedimentare 13
- 3.2 ROTAPOOL SAU SEPARAREA HIDRODINAMICĂ ÎN WHIRLPOOL 14
- 3.3 Utilaje prezentate de agenți economici 16
- PROIECTUL TEHNIC 24
- 4.1 JUSTIFICAREA ALEGERII CAZANULUI WHIRLPOOL 24
- 4.1.2 PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A CAZANULUI WHIRLPOOL 25
- 4.2 PARAMETRII TEHNICI DE FUNCȚIONARE A CAZANULUI WHIRLPOOL 26
- CALCULE INGINEREȘTI 26
- 5.1 BILANȚUL DE MATERIALE 26
- 5.2 CALCULUL PRODUCTIVITĂȚII 27
- 5.3 CALCULUL CONSUMULUI ENERGETIC 27
- 5.4 EXPLOATAREA UTILAJULUI WHIRLPOOL 28
- 5. 5 ELEMENTE DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EXPLOATAREA UTILAJULUI 29
- BIBLIOGRAFIE 30
Extras din proiect
1. CONSIDERAȚII GENERALE
1.1 Introducere
Berea este o băutură, slab alcoolică, obținută prin fermentarea mustului de malț, hamei și apă. Apa reprezintă cea mai mare parte din volumul berii. În fabricație este folosită la încolțirea orzului, prepararea mustului, spălarea aparatelor și pentru procesul tehnologic de refrigerare. Berea ca băutură obținută pe cale biotehnologică este un aliment datorită compoziției chimice complexe care este formată din: glucide, substanțe proteice, vitamine, săruri minerale, substanțe polifenolice, acizi organici, etc. (ru.scribd.com).
1.2. Materii prime folosite la fabricarea berii
Principalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt:
- malț
- hamei
- apă
La fabricarea berii se mai folosește și înlocuitorul de malț, drojdia de bere și preparatele enzimatice.
1.2.1. Malțul
Maltul este un produs obținut din boabe de cereale (cel mai des folosit este orzul sau orzoaica) încolțite, uscate și măcinate. O primă apreciere a malțului constă în examinări organoleptice ca: aspectul, mărimea și uniformitatea boabelor. Boabele de malț trebuie să fie cât mai mari și cât mai uniforme, dulceag la malțul blond și aromat la cel brun.
Indici fizici cuprind următoarele:
- masa hectolitrică la malțul blond este cuprinsă între 56-59 kg, iar la cel brun valoare este cuprinsă între 54-57 kg.
- masa a 1000 de boabe variză între 31-43 g.
- pentru malțul blond lungimea medie a plumulei (colțului) trebuie să varieze între 0,7-0,8 din lungimea bobului, iar la malțul brun se obțin valori mai ridicate (în cazul unei germinări neuniforme valorile scad sub 0,6).
- un malț blond bine solubilizat trebuie să prezinte cel mult 30-35% boabe scufundate, iar la malțul brun 25-30% boabe scufundate.
Indici chimici cuprinde următoarele:
- umiditatea malțului blond trebuie să aibă o valoare sub 5%. În cazul când umiditatea este mai mare, își pierde din aromă, provoacă greutăți la măcinare. În cazul malțului brun umiditatea trebuie să aibă valori sub 1%.
- capacitatea de zaharificare este un criteriu pentru aprecierea calității malțului, aceasta are o corelație și cu fermentația mustului de bere. Pentru malțul blond valorile sunt cuprinse între 10 și 15 minute, iar pentru malțurile brune între 20 și 30 minute.
- dată cu durata de zaharificare se determină și durata de filtrare a plămăzelii, care nu trebuie să depășească 60 de minute.
- malțul conține cu 0,3-0,5% mai puține proteine față de orzul din care a provenit. La fabricarea berii blonde conținutul de proteine nu trebuie să depășească 11,5% substanță uscată.
- conținutul de azot solubil variază între 600 și 700 mg la 100 g substanță uscată (Modoran, 2003).
1.2.2. Hameiul
Hameiul este materia primă indispensabilă fabricării berii. Intervine în procesul de obținere a berii cu substanțele amare care conferă valori antiseptice și uleiurile esențiale care oferă aromă caracteristică. În fabricarea berii se utilizează numai conurile hameiului (partea feminină). Aroma hameiului trebuie să fie plăcută, fină și suficient de intensă, existând diferențe din acest punct de vedere între diferitele soiuri.
Pentru ca să aibă o perioadă mai îndelungată de păstrare hameiul se supune uscării care poate să fie naturală sau artificială. Conurile de hamei sunt considerate bine uscate atunci când axul și codița se răsfrâng ușor. În timpul uscării se folosește o temperatură de maximum 50-55⁰C.
Conurile de hamei la maturitatea tehnologică conțin 75-80% apă și 20-25% substanță uscată. În substanță uscată se regăsesc următoarele componente:
- compuși azotați 10-20%;
- substanțe extractive neazotate 20-25%;
- celuloză 12%;
- cenușă 5-10%;
- taninuri 2-8%;
- substanțe amare și rășini 8-25%;
- uleiuri volatile 0,2-2,5%;
Principalele componente ale hameiului care interesează industria berii sunt substanțele amare, rășinile, uleiurilor volatile și taninurile.
Bibliografie
1. Salontai, E. Luca, M. Lateș, hameiul-orzul și berea, Editura ICPIAF, Cluj-napoca,1996.
2. Dorel Modoran, Procesarea industrială a maltului, Editura ACADEMICPRESS, Cluj-napoca, 2003.
3. Sorin Stănilă, Curs de utilaje și instalații în industria alimentara Vol.II, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2016.
4. Adriana Dabija, Tehnologii fermentative în industria alimentara, Editura alma mater, 2000.
5. Ioan Băisan, Operații și tehnologii în industria alimentară, 2015
6. Croitor N. - Tehnologia generala a industriei alimentare - ,Editura fundației universitatii, - Dunarea de jos - , Galati , 2002.
7. Stroia I., Biriș S.Șt., Begea M., (1998) - Utilaje pentru industria malțului și a berii, Editura CISON, București;
8. Sorin Stanila, Giorgiana Cătunescu, Exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor din industria alimentară, Editura ACADEMICPRESS, Cluj-napoca, 2019.
9. Mircea-Valentin Muntean, Operații unitare în industria alimentară, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2015
10. Banu, Manualul inginerului din industria alimentară, vol.II, Editura Tehnică, București, 1998.
11. http://spezpressa.ru/wp-content/uploads/2017/05/Buch-VT_%D1%83%D0%B4%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5-%D0%B2%D0%B7%D0%B2%D0%B5%D1%81%D0%B5%D0%B9.pdf
12. https://pivovarni.com.ua/ru/katalog-pivovaren/agregaty/gidrotsiklon-virpul/gts-2000
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cazan pentru separarea trubului la cald.docx