Cazan pentru separarea trubului la cald

Cuprins proiect Cum descarc?

CONSIDERATII GENERALE 3
Introducere 3
1.2. Materii prime folosite la fabricarea berii 3
1.2.1. Maltul 3
1.2.2. HAMEIUL 5
1.2.2.1. Aprecierea hameiului 5
1.2.3. Definirea trubului 6
TEHNOLOGIA DE OBTINERE A BERII 7
2.1. Schema de fabricare a berii 8
2.2. Diagrama de proces pentru fabricare a berii 9
2.2.1. PLAMADIREA SI ZAHARIFICAREA 10
2.2.2. FILTRAREA PLAMAZELII 10
2.2.3. Fierberea mustului cu hamei 11
2.2.4. Separarea de borhotul de hamei 11
2.2.5. DECANTAREA TRUBULUI LA CALD 12
2.2.6. Separarea trubului la rece 12
STUDIUL BIBLIOGRAFIC A PRINCIPALELOR TIPURI APARATE SAU UTILAJE FOLOSITE PENTRU ELIMINAREA TRUBULUI LA CALD 13
3.1 Cazan de sedimentare 13
3.2 ROTAPOOL SAU SEPARAREA HIDRODINAMICA IN WHIRLPOOL 14
3.3 Utilaje prezentate de agenti economici 16
PROIECTUL TEHNIC 24
4.1 JUSTIFICAREA ALEGERII CAZANULUI WHIRLPOOL 24
4.1.2 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A CAZANULUI WHIRLPOOL 25
4.2 PARAMETRII TEHNICI DE FUNCTIONARE A CAZANULUI WHIRLPOOL 26
CALCULE INGINERESTI 26
5.1 BILANTUL DE MATERIALE 26
5.2 CALCULUL PRODUCTIVITATII 27
5.3 CALCULUL CONSUMULUI ENERGETIC 27
5.4 EXPLOATAREA UTILAJULUI WHIRLPOOL 28
5. 5 ELEMENTE DE PROTECTIE A MUNCII SI A MEDIULUI INCONJURATOR IN CEEA CE PRIVESTE EXPLOATAREA UTILAJULUI 29
BIBLIOGRAFIE 30

Extras din proiect Cum descarc?

1. CONSIDERATII GENERALE
1.1 Introducere
Berea este o bautura, slab alcoolica, obtinuta prin fermentarea mustului de malt, hamei si apa. Apa reprezinta cea mai mare parte din volumul berii. In fabricatie este folosita la incoltirea orzului, prepararea mustului, spalarea aparatelor si pentru procesul tehnologic de refrigerare. Berea ca bautura obtinuta pe cale biotehnologica este un aliment datorita compozitiei chimice complexe care este formata din: glucide, substante proteice, vitamine, saruri minerale, substante polifenolice, acizi organici, etc. (ru.scribd.com).
1.2. Materii prime folosite la fabricarea berii
Principalele materii prime folosite la fabricarea berii sunt:
-  malt
-  hamei
-  apa
La fabricarea berii se mai foloseste si inlocuitorul de malt, drojdia de bere si preparatele enzimatice.
1.2.1. Maltul
Maltul este un produs obtinut din boabe de cereale (cel mai des folosit este orzul sau orzoaica) incoltite, uscate si macinate. O prima apreciere a maltului consta in examinari organoleptice ca: aspectul, marimea si uniformitatea boabelor. Boabele de malt trebuie sa fie cat mai mari si cat mai uniforme, dulceag la maltul blond si aromat la cel brun.
Indici fizici cuprind urmatoarele:
-  masa hectolitrica la maltul blond este cuprinsa intre 56-59 kg, iar la cel brun valoare este cuprinsa intre 54-57 kg.
-  masa a 1000 de boabe variza intre 31-43 g.
-  pentru maltul blond lungimea medie a plumulei (coltului) trebuie sa varieze intre 0,7-0,8 din lungimea bobului, iar la maltul brun se obtin valori mai ridicate (in cazul unei germinari neuniforme valorile scad sub 0,6).
-  un malt blond bine solubilizat trebuie sa prezinte cel mult 30-35% boabe scufundate, iar la maltul brun 25-30% boabe scufundate.
Indici chimici cuprinde urmatoarele:
-  umiditatea maltului blond trebuie sa aiba o valoare sub 5%. In cazul cand umiditatea este mai mare, isi pierde din aroma, provoaca greutati la macinare. In cazul maltului brun umiditatea trebuie sa aiba valori sub 1%.
-  capacitatea de zaharificare este un criteriu pentru aprecierea calitatii maltului, aceasta are o corelatie si cu fermentatia mustului de bere. Pentru maltul blond valorile sunt cuprinse intre 10 si 15 minute, iar pentru malturile brune intre 20 si 30 minute.
-  data cu durata de zaharificare se determina si durata de filtrare a plamazelii, care nu trebuie sa depaseasca 60 de minute.
-  maltul contine cu 0,3-0,5% mai putine proteine fata de orzul din care a provenit. La fabricarea berii blonde continutul de proteine nu trebuie sa depaseasca 11,5% substanta uscata.
-  continutul de azot solubil variaza intre 600 si 700 mg la 100 g substanta uscata (Modoran, 2003).
1.2.2. Hameiul
Hameiul este materia prima indispensabila fabricarii berii. Intervine in procesul de obtinere a berii cu substantele amare care confera valori antiseptice si uleiurile esentiale care ofera aroma caracteristica. In fabricarea berii se utilizeaza numai conurile hameiului (partea feminina). Aroma hameiului trebuie sa fie placuta, fina si suficient de intensa, existand diferente din acest punct de vedere intre diferitele soiuri.
Pentru ca sa aiba o perioada mai indelungata de pastrare hameiul se supune uscarii care poate sa fie naturala sau artificiala. Conurile de hamei sunt considerate bine uscate atunci cand axul si codita se rasfrang usor. In timpul uscarii se foloseste o temperatura de maximum 50-550C. 
Conurile de hamei la maturitatea tehnologica contin 75-80% apa si 20-25% substanta uscata. In substanta uscata se regasesc urmatoarele componente:
-  compusi azotati 10-20%;
-  substante extractive neazotate 20-25%;
-  celuloza 12%;
-  cenusa 5-10%;
-  taninuri 2-8%;
-  substante amare si rasini 8-25%;
-  uleiuri volatile 0,2-2,5%;
Principalele componente ale hameiului care intereseaza industria berii sunt substantele amare, rasinile, uleiurilor volatile si taninurile.

Fisiere în arhivă (1):

 Cazan pentru separarea trubului la cald.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Salontai, E. Luca, M. Lates, hameiul-orzul si berea, Editura ICPIAF, Cluj-napoca,1996.
2. Dorel Modoran, Procesarea industriala a maltului, Editura ACADEMICPRESS, Cluj-napoca, 2003.
3. Sorin Stanila, Curs de utilaje si instalatii in industria alimentara Vol.II, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2016.
4. Adriana Dabija, Tehnologii fermentative in industria alimentara, Editura alma mater, 2000.
5. Ioan Baisan, Operatii si tehnologii in industria alimentara, 2015
6. Croitor N. -  Tehnologia generala a industriei alimentare - ,Editura fundatiei universitatii, -  Dunarea de jos - , Galati , 2002.
7. Stroia I., Biris S.St., Begea M., (1998) - Utilaje pentru industria maltului si a berii, Editura CISON, Bucuresti;
8. Sorin Stanila, Giorgiana Catunescu, Exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor din industria alimentara, Editura ACADEMICPRESS, Cluj-napoca, 2019. 
9. Mircea-Valentin Muntean, Operatii unitare in industria alimentara, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2015
10. Banu, Manualul inginerului din industria alimentara, vol.II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998.
11. http://spezpressa.ru/wp-content/uploads/2017/05/Buch-VT_%D1%83%D0%B4%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B8%D0%B5-%D0%B2%D0%B7%D0%B2%D0%B5%D1%81%D0%B5%D0%B9.pdf
12. https://pivovarni.com.ua/ru/katalog-pivovaren/agregaty/gidrotsiklon-virpul/gts-2000