Dieta unei Femei Însărcinate în Luna a V-a

Capitolul I. Femeia insărcinată in luna a V a

1.1 Importanţa alimentaţiei

Dacă te-ai hotărât să ai un copil sănătos este bine să iei din timp măsurile necesare unei sarcini ferite de probleme, dureri sau complicaţii. Dacă nu ai găsit până acum un motiv întemeiat să renunţi la fumat şi la cafea, pregătirea pentru apariţia unui copil în viaţa ta iţi impune acest lucru. Alimentaţia sănatoasă este cea mai importantă măsură de prevenire a posibilelor probleme într-o sarcina. Pentru a face faţă cu brio acestei încercări, cea mai frumoasa din viaţa unei femei, organismul va fi întarit, fortificat şi vitaminizat corespunzător.

Aceste lucruri le poţi obţine dacă în alimentaţia ta zilnică incluzi mărul sănătos, bananele de dimineaţă, fructele uscate şi citricele. Dacă te-ai hotărât să rămâi însărcinată, examenul ginecologic este absolut necesar. Ginecologii recomandă femeilor care vor să rămână însărcinate vitamine şi acid folic în fiecare zi pentru a preîntâmpina posibilele probleme la naştere sau ale fătului (deformări ale coloanei vertebrale).

In momentul în care apare sarcina apar responsabilităţi legate de cel mic, chiar dacă sarcina este o perioadă încărcată emoţional şi organismul resimte modificările hormonale majore specifice, este important ca alimentaţia să rămână echilibrată. Alimentaţia echilibrată este esenţială pentru ca fătul să ajungă la o greutate normală la naştere. Cu toate că mai exista înca multe persoane care cred în concepţia greşită conform căreia fătul poate lua din corpul mamei toţi nutrienţii de care are nevoie indiferent dacă ea are sau nu o alimentaţie corespunzătoare, atât studiile efectuate cât şi frecvenţa mare a copiilor dismaturi şi cu malformaţii congenitale născuţi în timpul foametei din al doilea război mondial, au dovedit contrariul. Lipsa sau surplusul unor principii alimentare din dieta are repercusiuni asupra dezvoltării fătului.

Cercetările sugerează că la fel ca şi alte obiceiuri sănătoase, alimentaţia corectă pe parcursul celor 9 luni de sarcină influenţează starea de sănătate a copilului la naştere dar şi riscul de a dezvolta ulterior anumite afecţiuni precum: obezitatea, diabetul zaharat sau afecţiuni cardiace.

Femeia însărcinată, trebuie să fie atentă la ceea ce mănâncă, ceea ce va consuma va afecta dezvoltarea bebeluşului. Femeia însărcinată trebuie să mănânce bine, nu numai pentru sănătatea ei, ci şi pentru cea a bebeluşului. Anumite alimente vor ajuta bebeluşul să se dezvolte corect. In plus ea va avea nevoie de mai multe proteine, vitamine şi minerale (ex: acidul folic si fierul) şi calorii (pentru energie) în timpul sarcinii. Dacă alimentaţia sa nu a fost prea consistentă, lucrurile trebuie să se schimbe.

A manca mai bine nu înseamna a manca mai mult. Multe femei au nevoie de aproximativ 300 calorii mai mult pe zi atunci când sunt însărcinate (în general un total de 1800-2200 calorii pe zi) pentru a-şi păstra o greutate sănătoasă pe parcursul sarcinii.

In timpul celor 40 de săptămâni ale unei sarcini normale, în corpul unei femei gravide au loc schimbări, schimbări care au ca scop reglarea metabolismului mamei, proces care duce la creşterea embrionului uman şi pentru pregătirea mamei pentru naştere şi pentru alăptarea la sân.

Schimbările corpului mamei sunt foarte vizibile în timpul unei sarcini normale: greutatea creşte de 10 până la 17 kilograme. Media de creştere în greutate este de 12 kilograme.

Copii nou-născuţi ale unor femei slabe, subnutrite sunt vulnerabili la boli, iar copii femeilor mai plinuţe pot prezenta probleme ale sistemului nervos.

Sarcina necesită un consum ridicat atăt de energie cât şi de substanţe nutritive, pentru formarea organismului fetal şi pentru modificările organelor sexuale materne (uter, plecentă, glande mamare etc.). Aportul alimentar este reglat în funcţie de necesităţile organismului prin senzaţia de foame, această reglare fiind controlată de doi centrii nervoşi aflaţi în hipotalamus. Cu toate că nu se cunosc încă bine mecanismele reglării apetitului, se ştie că acesta este reglat şi prin consecinţele metabolice ale substantelor nutritive absorbite (nivelul de proteine, glucoză, lipide, starea depozitelor lipidice etc.) de asemenea, la om mai intervin în reglarea aportului alimentar şi o serie de factori specifici sociali, culturali, preferinţe pentru un anumit gust, miros, aspect al hranei.

1.2. Greutatea gravidei

Creşterea în greutate a gravidei reprezintă unul din parametrii cei mai utili pentru urmărirea evoluţiei sarcinii, deoarece variaţiile de la normal, într-un sens sau altul pot avea semnificaţie patologică. S-au făcut numeroase studii cu scopul de a stabili care este sporul ponderal optim în sarcină, studii care s-au lovit însa de variaţiile individuale foarte mari.

Multe femei încep sarcina cu o uşoară scădere în greutate, datorită activării intense a metabolismului, ca mecanism adaptiv al organismului la prezenţa procesului de concepţie pe de o parte, iar pe de alta parte datorită faptului că de cele mai multe ori femeia descoperă sarcina abia din luna a 2-a. Acest fapt confirmă faptul că factorul psihic are o mare importanţǎ în creşterea apetitului alimentar la gravide mai ales în primul trimestru de sarcină, cu atât mai mult cu cât studiile au arătat ca, creşterea ponderală a gravidei în primul trimestru se face preponderent pe baza depozitelor adipoase materne şi mai puţin pe seama produsului de conceptie.

Astfel unii autori au stabilit creşterile medii în greutate a gravidei cu evoluţie normală a sarcinii în patru momente :

-650g : in primele 10 saptamani;

-4 kg : la 20 saptamani;

-8,5 kg : la 30 saptamani;

-12,5 kg : la 40 de saptamani;

Acest căştig ponderal se face pe seama mai multor componente :

-făt :3500g ;

-placentă : 650g ;

-lichidul amniotic: 900g;

-uter : 1000g;

-glande mamare: 600g;

-cresterea volumului sangvin matern: 1200g;

-acumulare de lichide, ademe : 1700-5000g ;

-rezerve(proteine, lipide) :2500-30000g.

Astfel unei gravide care înainte de sarcină avea o greutate normală i se recomandă o creştere medie în greutate de 12 kg; unei gravide obeze i se recomandă să ia în greutate sub 10 kg, în timp ce o gravida subponderala poate lua în greutate mai mult.

Evoluţia greutăţii gravidei pe durata sarcinii este chiar mai importantă decăt creşterea totală în greutate. Sporurile ca şi pierderile neregulate ale masei corporale pot semnala probleme serioase. De exemplu o creştere bruscă a greutăţii în ultima parte a sarcinii poate indica dezvoltarea preeclamsiei sau hipertensiunii arteriale induse de sarcina.