Industria Otetului

Extras din proiect Cum descarc?

Prin oxidarea solutii1or di1uate de etano1 cu bacterii acetice rezu1ta un amestec de acid acetic si apa, conform reactiei : 
Functie de compozitia mediu1ui si de conditii1e de oxidare se obtin solutii cu pana la 15% acid acetic, denumite otet. Exista si a1te cai pentru obtinerea acidu1ui acetic, citindu-se: 
- disti1area uscata a 1emnu1ui, rezu1tand acid piro1ignos, ce contine 
8 10% acid acetic, alcooli superiori, acetona si alcool meti1ic. Prin neutralizarea acidu1ui pirolignos cu lapte de var se obtine acetatu1 de calciu. Din acesta, prin descompunere cu acid su1furic si distilare rezu1ta acid acetic, cu o concentratie de cca 80%; 
- sinteza chimica, pornind de la carbura de calciu si apa, rezultand succesiv acetilena si apoi acetaldehida, care, in prezenta unor catalizatori (saruri de fier, nichel, mangan) se oxideaza in acid acetic, conform relatiilor: 
In stare concentrata acidu1 acetic poarta denumirea de acid acetic glacial, acesta solidificandu-se la temperatura de 17?C. 
Oxidarea biologica are loc la temperaturi de 25 35?C. Temperaturi prea ridicate conduc la supraoxidare, formandu-se dioxid de carbon si apa. La concentratii alcoolice de sub 3% apare pericolu1 de infectii cu alte microorganisme, in special lactice. 
Drept materii prime furnizoare de alcool se folosesc vinuri, plamezi de fructe si spirt. In general, nu sunt necesare adaosuri de saruri nutritive pentru dezvo1tarea bacteriilor. Pentru marirea randamentu1ui si scurtarea duratei procesu1ui se adauga saruri de fosfor (in special fosfat de amoniu) si de azot. 
Sub aspect senzorial, oteturile de calitate superioara se obtin din materii prime ce contin minim 60% vin sau borhoturi de fructe. 
Pentru fermentare se folosesc cu1turi de flora spontana, predominand bacterii1e din specia Micoderma aceti sau tu1pini selectionate din genurile Acetobacter sau Gluconobacter 
Procesu1 biotehnologic de obtinere a otetului are loc prin oxidare la suprafata (trickling) sau pe cale submersa. In ambele cazuri se tine cont de caracteru1 exoderm al reactiei si de necesitatea unei suprafete mari de contact intre plamada si aer. 
Procesu1 de oxidare la suprafata se realizeaza, de preferinta, in cazi tronconice din lemn de stejar care au aproape de capete doua gratare si talaj sau cioca1ai de porumb, spuma de mare ori mangal intre acestea. Plamada trece continuu prin acest strat, fiind recirculata sau trecuta in alta cada ; oxidarea are loc pe principiul bateriei de 6 ---8 recipiente cu functionare continua. La trecerea dintr-o cada in alta plamada este racita. Durata procesului este de 8- 11 zile, functie de concentratia mediului si de intensitatea bioconversiei. 
Inainte de darea in consum otetul se filtreaza, iar uneori este supus si cleirii cu gelatina. Neomogenitatea materialului suport face imposibila distributia omogena a aerului in plamada. Nu se pot evita variatii de temperaturi, 
astfel incat randamentul este de pana la 80% fata de 95% realizat cu instalatiile submerse 
Procedeele submerse sunt, in general semicontinui. Cu putin inainte de epuizarea in alcool a plamezii se goleste bioreactorul (acetator) pe jumatate si se toarna peste acesta o cantitate proaspata de plamada alcoolica. Durata totala a procesului este de pana la doua zile. Viteza de oxidare scade cu cresterea concentratiei de alcool. Rezultatele cele mai bune se obtin la concentratii de 9-10%. 
Foarte importanta este evitarea intreruperii biooxidarii care poate conduce la distrugerea totala a bacteriilor acetice, efectul fiind dependent de concentratia de acid acetic si de durata de oprire a aerarii. Astfel, o sistare a alimentarii cu aer timp de 2 minute la o concentratie de acid acetic de 5% provoaca aceleasi efecte negative ca si o intrerupere de 15 60 secunde la concentratii de 11 - 12%. 
In cazul unui continut remanent de 0,11% alcool in plamada, din 100 kg etanol se obtin 125 kg acid acetic, randamentul teoretic corespunzand cu 130,4 kg. Se evita o aerare prea puternica din cauza volatilitatii etanolului, putandu-se inregistra pierderi de pana la l0% din cauza antrenarii acestuia cu aerul administrat. Utilizarea de aer imbogatit cu oxigen sau in mare exces are efecte negative asupra actiunii bacteriilor acetice. Intreruperea alimentarii cu etanol are aceleasi consecinte. 
Din cauza randamentului marit si a scurtarii duratei de oxidare, procedeele de la suprafata tind sa fie inlocuite cu cele submerse. In timp ce prin oxidarea la suprafata se obtin 2,7-4 kg acid acetic/m3 bioreactor si 24 ore, la cele submerse se pot realiza peste 100 kg. 
Productia mondiala de otet de tip 10% acid acetic obtinut prin bioconversie a fost in 1980 de 1600 mil. litri (fara U.R.S.S. si R.P. Chineza). Din aceasta s-au produs cu bioreactoarede tip Frings submerse 767 mil. litri, folosind un numar de 440 linuri. La aceasta se adauga peste 500 mil litri obtinute cu instalatii submerse de tipul Vogelbusch, Chemap, B.M.A. si Kurimatu.


Fisiere in arhiva (1):

  • Industria Otetului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Proiecte.ro.


Descarca aceast proiect cu doar 6 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!