Linie de centrifugare și purificare cu funcționare continuă pentru o capacitate de prelucrare de 5000 tone sfeclă pe 24 ore

Cuprins proiect Cum descarc?

Partea I
1. Tema proiectului
2. Descrierea procesului tehnologic de obtinere a zaharului
3. Descrierea operatiei de centrigugare -  centrifuga cu fund conic
4. Descrierea operatiei de purificare -  saturatorul cu functionare continua
5. Referiri la norme de igiena si protectie a muncii
Partea a II-a
6. Bilantul de materiale 
7. Calculul si dimensionarea utilajelor 
Partea a III-a
8. Schema tehnologica generala
9. Desenul utilajelor
10. Reprezentarea grafica a bilantului de materiale
Partea a IV-a
Bibliografia

Extras din proiect Cum descarc?

Partea I 
1. Tema proiectului
Sa se proiecteze o linie de centrifugare si purificare cu functionare continua pentru o capacitate de prelucrare de 1000 tone sfecla pe 24 ore. 
1. Descrierea procesului tehnologic de obtinere a zaharului
- Introducere -
Din timpurile cele mai indepartate, omul a apreciat in alimentatia sa substantele dulci. Denumirea de zahar, aproape comuna in toate limbile, deriva probabil din limba sanscrita ,,sankara". Din India, trestia de zahar trece in China, si catre sfarsitul secolului V in Persia. Dupa cucerirea Persiei, arabii introduc trestia de zahar inArabia, Siria, Egipt si in insula Cipru; apoi in sudul Frantei, in Spania si in insuleleCanare. O data cu descoperirea Americii, trestia de zahar este dusa in insulele Antile si in America Centrala (Mexic), apoi in America de Sud (Brazilia).
Pana sa ajunga la stadiul actual de dezvoltare, industria zaharului din sfecla a avut de parcurs un drum lung. Cultura sfeclei de zahar a fost introdusa la noi in taraintre anii 1873-1876, perioada in care s-au construit cu capital strain primele fabrici si anume: la Chitila si la Sascut. In ceea ce priveste judetul Mures fabrica de zahar de laTargu-Mures se infiinteaza in anul 1893 iar cea din Ludus abia in 1960.
Zaharuleste un aliment necesar si mult apreciat, datorita calitatilor sale si anume: gust dulce, valoare energetica si putere bacteriostatica. Zaharul este asimilat complet si repede de organismul omenesc si produce caldura si energie musculara. Zaharul constituie materia prima de baza la fabricarea produselor zaharoase; se foloseste de asemenea la fabricarea produselor de patiserie, la fabricarea unor sortimente de conserve (dulceturi, gemuri, marmelade).
Zaharul este o substanta aproape chimic pura care contine:
- zaharoza 99,6-99,8%
- substante minerale 0,2-0,3%
- umiditate 0,1-0,15%.
Sfecla de zahar impreuna cu trestia de zahar sunt cele doua plante care produc astazi toata cantitatea necesara de zahar pe glob. Trestia de zahar creste in tinuturi cu clima calda, in timp ce sfecla de zahar este cultivata aproape in toate tarile cu clima temperata. Zaharul din trestie se obtine in conditii mai avantajoase decat zaharul din sfecla, atat in ceea ce priveste cultura, cat si fabricarea. Trestia da un randament superior de zahar la hectar fata de sfecla, iar mana de lucru costa mai putin in tarile producatoare de trestie, pentru ca: 
- aceeasi butasi dau mai multe recolte; 
- munca locuitorilor din colonii este prost platita de catre proprietarii de culturi de trestie.
De asemenea, fabricarea zaharului din trestie este mai rentabila decat din sfecla pentru urmatoarele motive: 
- durata campaniei este mai lunga decat in cazul sfeclei; 
- purificarea sucului din trestia de zahar se face mai usor decat a zemii de difuziune din sfecla; 
- forta motoare si cantitatea de vapori necesara procesului tehnologic este furnizata prin combustia resturilor celulozice ale tulpinilor de trestie; 
- melasa rezultata de la fabricile de zahar din trestie este intrebuintata ca materie prima pentru fabricarea unei bauturi cautate-romul.
Cu toate acestea, sfecla de zahar este cultivata in Europa de 160 de ani si acopera cerintele de zahar ale tarilor care o conduc. Acest succes se explica prin foloasele culturii sfeclei de zahar pentru agricultura si industrie si anume:
- sfecla se adapteaza usor la diferite conditii de clima si sol;
- sfecla prezinta importanta deosebita in asolament; ca planta premergatoare, ea ridica recolta plantelor ce urmeaza a fi semanate;
- sfecla de zahar este planta de cultura care, cu exceptia trestiei de zahar, asigura cel mai mare numar de calorii si extrage din sol cele mai multe substante nutritive de pe unitatea de suprafata;
- in urma culturii sfeclei de zahar, o parte din substantele extrase din sol se intorc in gospodarii sub forma de capete cu frunze si borhot. Aceste nutreturi constituie o hrana deosebit de buna pentru animale;
- namolul si spuma de var care rezulta din fabricatie se folosesc ca ingrasamant si amendament pentru solurile acide;
- din borhot se fabrica clei pectinic, iar melasa serveste ca materie prima pentru diferite industrii fermentative, de exemplu: fabricarea alcoolului etilic, aglicerinei, a drojdiei de panificatie.

Fisiere în arhivă (1):

 Linie de centrifugare si purificare cu functionare continua pentru o capacitate de prelucrare de 5000 tone sfecla pe 24 ore.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. Banu C-tin., 2009, Tratat de industrie alimentara -  Tehnologii alimentare, Ed. Asab, Bucuresti.
2. Jereghe G., Murgeanu A., Haciadur O., 1970, Tehnologia industriilor extractive, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
3. Norme de protectia muncii pentru industria zaharului si produselor zaharoase, 1988, Bucuresti
4. http://www.scribd.com/doc/33211604/Tehnologia-de-Fabricare-a-Zaharului
5.http://chimiebiologie.ubm.ro/Cursuri%20online/GIURGIULESCU%20LIVIU/TEHNOLOGIA%20ULEIULUI%20SI%20ZAHARULUI/Tehnologia%20zaharului.pdf