Cuprins
- INTRODUCERE 3
- 1. PLANUL CALITĂŢII PRIVIND CONTROALELE LA RECEPŢIE MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE 7.5.5 ISO 22000 5
- 2. PLANUL CALITĂŢII ÎN PROCES DE FABRICAŢIE 7.5.5 ISO 22000– „Salam fiert afumat Servelat” 9
- 3. PLANUL CALITĂŢII PRODUSULUI FINIT 7.5.5 ISO 22000 – „Salam fiert afumat Servelat” 12
- 4. PLANUL TRATĂRII SANITARE ECHIPAMENTE, UTILAJE TEHNOLOGICE 14
- 5. PLANUL IGIENIZĂRII SANITARE ALE SPAŢIILOR DE PROCESARE 7.5.5 ISO 22000 16
- Instrucțiune de utilizare a dezinfectantului Tesol-A 19
- Instrucțiune de utilizare a dezinfectantului Septohloral 20
- 6. IGIENA PERSONALULUI 21
- 6.1 Definiții și abrevieri 21
- 6.2. Scopul 21
- 6.3. Descrierea procesului 21
- 6.3.1. Igiena personală 21
- 6.3.2.Spălarea și dezinfectarea mîinilor 22
- 6.3.3 Comportamnetul personalului 22
- 6.4Responsabilotăți 23
- 6.5 Referințe 24
- 6.6. Distribiție 24
- 7. DESCRIEREA PRODUSULUI FINIT „Salam fiert-afumat Servelat” - 7.3.3.2 – ISO 22000 25
- 8. DESCRIEREA MATERIALELOR AUXILIARE PRIVIND FABRICAREA – „SALAMULUI FIERT-AFUMAT Servelat” 7.3.3.1 -ISO 22000 26
- 9.DIAGRAMA PROCESULUI DE PRODUCERE- „SALAM FIERT-AFUMAT Servelat” 7.3.5.1 ISO 22000 27
- 10. IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA PERICOLELOR PRIVIND FABRICAREA – „SALAM FIERT-AFUMAT Servelat” 29
- 11. DETERMINAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL – „SALAM FIERT-AFUMAT Servelat” 7.6.2 ISO 22000 33
- 12. MONITORIZAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL PRIVIND FABRICAREA -“ SALAM FIERT-AFUMAT Servelat’’7.6.1 - 7.6.4 ISO 22000 35
- 13. TRASABILITATEA PRODUSULUI. ELABORAREA UNEI PROCEDURI 36
- 13.1.Definiții și abrevieri 36
- 13.2. Scopul 36
- 13.3.Descrierea procesului 36
- 13.3.1. Identificarea la recepție a materiilor prime, materialelor și utilajelor 36
- 13.3.2 Identificarea materiilor prime intermediare în producere 37
- 13.3.3.Identificarea produselor finite conforme 37
- 13.3.4.Identificarea produselor finite la livrare 37
- 13.3.5 Asigurarea trasabilității 38
- 13.4.Responsabilități 38
- 13.5. Referințe 39
- 13.6. Distribuție 41
- BIBLIOGRAFIE 42
Extras din proiect
INTRODUCERE
În industria alimentară există un sistem specific HACCP, care constituie, de fapt, un sistem de management al calităţii, al cărui obiectiv este fabricarea de produse sigure pentru consum. Este universal acceptat astăzi faptul că sistemul HACCP este deosebit de important pentru industria alimentară.
ISO 9000 şi HACCP, ca sisteme de asigurare a calităţii şi, respectiv, a inocuităţii produselor, au multe elemente comune:Sunt sisteme de asigurare a calităţii;
- Sunt realizate astfel încât să ofere încredere maximă în faptul că se poate obţine un nivel acceptabil al calităţii / inocuităţii la un cost acceptabil;
- Presupun implicarea tuturor angajaţilor companiei respective;
- Sunt abordări structurale ale calităţii;
- Se bazează pe specificaţii foarte precise;
- Utilizează instrumentele şi metodele statistice pentru a monitoriza cele două elemente – cheie: calitatea şi inocuitatea.
În practică se pot întîlni trei situaţii diferite: introducerea simultană a sistemelor HACCP şi ISO 9000, introducerea sistemului HACCP într-o întreprindere în care deja există un Sistem de Calitate acreditat ISO 9000 sau organizarea unui sistem de calitate conform ISO 9000 într-o întreprindere în care funcţionează un program HACCP. În oricare din aceste trei situaţii va trebui însă să se ţină seama de particularităţile coexistente celor două sisteme şi de modul de combinare a acestora pentru obţinerea eficienţei maxime.
HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points) – sistemul analizei pericolelor în punctele critice de control. Reprezintă o metodă de abordare sistematică a asigurării inocuităţii alimentelor, bazate pe identificarea, evaluarea şi ţinerea sub control a tuturor riscurilor, ce ar putea interveni în procesul de fabricare, manipulare şi distribuţie a acestora.
HACCP cu aplicaţie în domeniul alimentar, este considerat un sistem eficient de management privind protecţia alimentelor care utilizează o metodă de control al punctelor critice (CCP) în procesul manipulării alimentelor în vederea evitării apariţiei unor probleme, care să pună în pericol siguranţa alimentelor. Este în acelaşi timp un element important în managementul general al calităţii şi protecţiei alimentelor, la care de cele mai multe ori se face referinţă sub numele de GMP (Practici Eficiente de Lucru).
Aplicarea sistemului HACCP în producţie se bazează pe trei elemente înrudite ca scop:
- Eficienţă economică şi implicaţiile sistemului HACCP în asigurarea siguranţei alimentelor;
- Motivarea agenţilor economici pentru adoptarea sistemului HACCP ca o variantă de reducere a costurilor;
- Dificultatea unei determinări a echivalenţei sistemului HACCP cu regulamentele internaţionale de comerţ.
Sistemul HACCP poate fi aplicat ca un nivel de control al industriei alimentare şi este proiectat şi pentru asigurarea de măsuri corective la nivelul producţiei.
Prin focalizarea inspecţiilor în punctele critice de control, sistemul HACCP conferă o îmbunătăţire a bazei ştiinţifice de siguranţă şi control. Un punct critic de control este întâlnit în orice punct al lanţului
alimentar, începând cu materiile prime şi până la produsul finit, unde o pierdere a controlului poate duce la rezultate necorespunzătoare privind riscurile faţă de siguranţa produselor alimentare.
Monitorizarea CCP este realizată prin utilizarea unor indicatori foarte uşor măsurabili. Monitorizarea este foarte importantă, mai ales în descoperirea germenilor patogeni din produsele, care apar întâmplător şi care necesită testări ale acestor produse la costuri foarte ridicate.
Sistemul HACCP a fost dezvoltat iniţial ca model de control al calităţii în procesarea alimentelor, dar obligaţia produselor de marcă a dus la crearea unui stimul în controlul şi analiza pericolelor din industria alimentară.
Acest sistem trebuie permanent promovat pe plan mondial şi internaţional, iar în unele ţări agenţiile de control a alimentelor îl încurajează în industria alimentară, incluzând atît importatorii, cît şi exportatorii să utilizeze sistemele bazate pe HACCP pentru asigurarea protecţiei alimentare.
Adaptarea sistemului HACCP este foarte importantă în identificarea şi în intervenţia corectă pe piaţă, justificată de îmbunătăţirea sănătăţii publice, mai ales când beneficiile sociale în reducerea bolilor alimentare nu se reflectă în schimbarea pieţei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Calitatii.doc