Managementul întreprinderilor agroalimentare - filiera peștelui

FILIERA PEŞTELUI

~Nici o masă fară peşte~

Cap.1 Prezentarea filierei

În România nu este structurată o piaţă organizată a peştelui astfel încât producătorulul să ştie exact filiera pe care o parcurge. În actuala etapă fiecare producător îşi caută beneficiarii, mulţi dintre aceştia necunoscând mecanismele pieţei: cerere-ofertă. Pentru acest motiv, problema pieţei producţiei piscicole este permanent în atenţia organizării unei filiere specifice exploatărilor piscicole din România. Prin politici adecvate sunt urmărite toate activităţile ce au loc după recoltarea peştelui. Prin acte normative adecvate s-au delimitat activităţile din cadrul filerei şi s-au dat denumiri comerciale pentru peşti şi alte vieţuitoare acvatice ce pot fi valorificate pe teritoriul României. Pescuitul şi acvacultura, alături de prelucrarea peştelui şi comerţul cu peşte şi produse din peşte, sunt activităţi prezente în toate regiunile ţării. În unele zone izolate, cum sunt Delta şi Lunca Dunării, zona Clisura Dunării, pescuitul reprezintă una din principalele activităţi, care oferă locuri de muncă şi surse de venituri pentru populaţia locală.

În prezent România nu desfăşoară activităţi de pescuit oceanic şi nu dispune de o capacitate de pescuit oceanic în funcţiune înregistrată la Fişierul navalor de pescuit. Din punctul de vedere al potențialului piscicol, România se situează pe primul loc în Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha.

De menţionat că pentru prima perioadă postrevoluţionară politicile pescuitului în România au fost transpuse prin măsurile tehnice de protecţie a resurselor, cu referire specială asupra ordinelor de prohibiţie anuale emise de MAPDR privind: dimensiunea minimă a speciilor pescuite, sectoarele şi uneltele interzise, dimensiunea minimă a ochiului de plasă, premise speciale etc. La acestea un rol important revine completărilor cu ordinele de pescuit emise anual de MAPDR şi Ministerul Mediului în care sunt precizate aspectele de prohibiţie a pescuitului.

Se fac permanent simţite politicile structurale privind gestionarea şi controlul resurselor piscicole tocmai cu scopul consolidării sectorului piscicol şi acvaculturii. Acte normative recente delimitează următoarele :

- Urmărirea unei exploatari durabile a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, favorizând dezvoltarea durabilă şi adoptarea măsurilor necesare pentru a conserva şi regenera aceste resurse şi ecosistemele acvatice;

- Protejarea resurselor acvatice vii, care se găsesc în zone protejate, în conformitate cu reglementările specifice în acest domeniu;

- Dezvoltarea activităţii de acvacultură;

- Promovarea formării profesionale a personalului din domeniul pescăresc;

- Stimularea asocierii;

- Stimularea consumului produselor pescăresti, în special al celor excedentare şi/sau subexploatate;

- Stimularea comerţului responsabil, care să contribuie la conservarea resurselor acvatice vii;

- Îmbunătăţirea calităţii produselor pescăreşti, transparenţa pieţei şi informarea consumatorului;

- Stimularea cercetării ştiinţifice în domeniul pescăresc;

- Activităţile de protecţie a resurselor acvatice vii, desfăşurate în perimetrul RBDD, care se supun şi reglementărilor specifice ale acesteia.

Pesti marini care migreaza in Dunare:

- Morunul

- Nisetrul;

- Pastruga

- Scrumbia de Dunare

- Rizeafca